Tag Archives: consultanta marketing

consultanţă Marketing Strategii de marketing Dorin Alexandrescu

Exemple de strategii geniale de marketing [prima parte]

November 15, 2013 – 10:46 am
Share

anigif_enhanced-buzz-2458-1330031789-4

Exemple de strategii geniale de marketing [prima parte]

Ne întâlnim cu ele la tot pasul, dar le considerăm atât de normale încât nu mai recunoaștem genialitatea unor tehnici și strategii de marketing din care putem oricând învăța. Cei 4 P ai lui Kotler devin brusc mult prea puțini pentru companiile care inovează.

Știi probabil că activitatea de marketing presupune mult mai mult decât promovarea propriu-zisă a produselor.  Până la a-l vinde, produsul trece prin mai multe etape: cercetare, dezvoltare, ambalaj, transport, customer service, branding, stabilirea prețului, comunicare, advertising. Companiile care au succes gândesc genial acești pași. Nu lasă nimic la întâmplare și încearcă permanent să facă diferența, chiar dacă produsul lor nu este unul superior concurenței.

Sunt exemple de strategii de marketing de la companii cu care ne întâlnim zilnic sau pe care le admirăm din cărți. Corporații sau companii autohtone, toate au dovedit că nu (doar) produsul este vedeta propriei strategii, ci tot ansamblul de marketing din spate.

Politica de produs: costuri reduse, distribuție genială – Ikea

Știi cum începe proiectarea unui produs la Ikea? Te-ai gândi că probabil de la nevoia consumatorului. Nu e chiar așa. Designerul concepe produsul pornind de la dimensiunea paleților de transport și, implicit, a mijloacelor de distribuție (camioane, trailere, vapoare). Degeaba faci un produs inovativ care răspunde unic nevoilor de consum, dar este distribuit cu costuri enorme la marele lanț de retail în care ai investit miliarde de euro în toată lumea. Și, prin urmare, are un preț prohibitiv.

Ikea ințelege cel mai bine nu numai nevoile consumatorului, cât nevoile corporației de a produce cât mai ieftin și de a reduce costurile cu transportul la maxim, fără a face rabat la caliatate.

Politica de ambalaj: complicat dar eficient – Philips

Cum ajută un ambalaj inovativ la vânzarea unui produs? Exact ca în exemplul de mai sus – reduce costurile. Spre deosebire de Ikea, unde ambalajele sunt simple (nu simpliste), Philips a propus dintotdeauna niște cartoane întortocheate care protejează produsul și folosește spațiul la maxim.

Dacă ai păstrat ambalajul de la un produs Philips (storcător de fructe, fier de călcat, TV) încearcă să bagi produsul cu toate componentele în acel ambalaj și să-l mai și închizi corect. Sistemul este neprietenos pentru client, dar eficient pentru companie. Politica de ambalaj Philips face mai mult decât funcția de bază: inovația nu se oprește la produs.

splc_marquee

Dezvoltarea produsului – Adobe

De fiecare dată când folosesc Illustrator sau Photoshop nu pot să nu mă minunez de complexitatea acestor produse. Și de modul în care au evoluat în ultimii ani. Sunt curios dacă există vreo persoană care să cunoască aceste programe 100%. În multe cazuri, utilizatorii răstălmăcesc într-atât de mult tutorialele încât sunt sigur că nici programatorii Adobe nu s-ar fi gândit la așa ceva.

Dar genial este că Adobe pune la dispoziție instrumente atât de versatile încât poți face orice cu ele. Și dacă ne gândim la cât de specifice au ajuns să fie softurile din suita Adobe (InDesing, Lightroom și celelalte) atunci nu pot să nu spun cât de genial este procesul de dezvoltare a produselor.

emag

Politica de preț și beneficii – Emag.ro

Toți retailerii fac reduceri. Este principala tactică de a atrage clienți noi, mai ales atunci când imaginația și produsul în sine lasă de dorit. Dar de cele mai multe ori, discounturile se fac “după ureche”, sub “break even point”, la gândul că clienții amatori de oferte îți vor rămâne fideli. Aceștia însă se vor îndrepra către primul concurent care oferă discounturi cu 1% în plus (sau în minus).

Emag.ro însă știe să jongleze cu ofertele și îți dă impresia (uneori chiar așa e) că la ei vei găsi chiar cele mai mici prețuri. Ceea ce, pentru un retailer on-line este o performanță.

Dar care este genialitatea politicii de prețuri emag.ro?

  • multe tipuri de produse la ofertă, din mărci și clase diferite. Găsești discounturi la produse premium, dar și la cele mai ieftine.
  • lista cu beneficii: emag.ro au înțeles cel mai bine că un preț mic pe on-line (și nu numai) este suspicios dacă nu este însoțit de o listă clară de beneficii: livrare oriunde în țară, chiar a doua zi, customer service, posibilități multiple de plată, desfacerea pachetului la livrare, aducerea acestuia până la ușă (și uneori dincolo de ea), stoc constant, posibilități de garanție extinsă și promtitudine în caz de probleme ș.a..
  • calendar de discounturi: ești ori ghinionist, ori neinformat dacă vei cumpăra de la emag într-o perioadă de prețuri “normale”. De multe ori neanunțate (cum a fost în noaptea de Halloween), perioadele de discount impulsionează întotdeauna vânzările.
  • buzz marketing: poți să dai și gratis, degeaba ai o super-ofertă dacă nu ai cui s-o comunici. Cu peste 2,5 milioane de vizitatori pe lună, orice ofertă emag se face cunoscută. Acesta este rodul unui efort de marketing incredibil: număr enorm de abonați, campanii consecvente de email marketing și promovare on-line.

Customer service – Hornbach

Multe strategii bune de marketing eșuează deoarece clientul nu găsește la locul vânzării ceea ce a văzut în reclame. Și nu vorbesc de produse. Dacă tu promovezi profesionalismul dar oamenii tăi de vânzări așteaptă clientul în adidași și cu hotdogul în mână – nu mai băga bani în promovare.

Oamenii de la Hornbach ar fi chiar stresanți dacă totuși nu ar fi totuși pricepuți.

Este o diferență frapantă între ce se întâmplă la Hornbach și ce vedem la Bricostore/Praktiker/Baumax etc. Oamenii chiar te ajută, te consiliază, sunt amabili și – cel mai important – se pricep. Este penibil să-ți aleagă sculele un om care n-a bătut un cui în viața lui. Nu am intrat în toate magazinele Hornbach, dar în 2 dintre ele am văzut aceleași tipare. Tare aș vrea să știu cum se implementează trainingul la ei.

TV advertising – Vodafone, Orange și Cosmote

Aici treaba este clară: piață puternic concurențială, de dimensiuni mari (naționale), marjă de profit mare de unde rezultă bugete de marketing imense. Telecomul reprezintă azi (cel puțin în România) pentru televiziuni, ceea ce reprezentau producătorii de tutun acum 15 ani.

În 99% dintre cazuri, prima reclamă în prime time va fi a unui operator telecom. Concurența i-a împins către adevărate seriale de televiziune (nu doar spoturi publicitare), mizând pe super-oferte, emoțional (Cosmote), amuzant (Vodafone), profesionalism și flexibilitate (Orange).

Politica de distribuție – McDonald’s

Toată lume recunoaște mirosul specific magazinelor Mcdonald’s. Mirosul acesta este rezultatul unei politici de distribuție impresionante. Indiferent că ești în India, România, pe vapor în croazieră sau la ei acasă, în SUA, nasul tău va depista aceeași aromă.

Trebuie să recunoști că McDonald’s are grijă să își impună propriile exigențe indiferent de țară. Găsește întotdeauna distribuitori locali (regionali) care să le asigure uniformitatea produselor. Iar pentru o corporație de acest nivel, universalitatea propriilor sortimente este principalul atu. N-ai vrea ca Mcdonald’s din România să îți vândă cartofi prăjiți mai scurți decât la Budapesta (așa cum, de exemplu, gusturile Coca Cola Company diferă de la o țară la alta).

 

Dar strategia de marketing nu este, după cum spuneam, atât de simplă. Partea a doua a acestui post va cuprinde exemple geniale de story telling, strategie pe termen lung, politici de sponsorizare, marketing la locul vânzării, cercetare de piață și altele. 

Poze de aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici

 

Tags , , , | Permalink | Comment (0)

10+ idei și strategii de marketing pentru cofetării, ciocolaterii sau alte magazine de dulciuri [INFOGRAFIC]

October 11, 2013 – 9:00 am
Share

Infografic Dorin Alexandrescu

 

infografic complet la finalul articolului și în versiune full-size aici

Săptămânal intru  în cofetării. Atunci când vizitez un oraș străin (de mine) mă interesez de astfel de locuri: cofetării, ciocolaterii, chioșcuri cu dulciuri, bomboane, acadele, fursecuri, bezele, fondante, biscuiți, wafe, napolitane, crănțănele dulci. Nu știu dacă de fiecare dată cumpăr, dar mi se pare că spiritul unui oraș stă de multe ori în felul în care o cofetărie își concepe dulciurile, își expune produsele și își respectă clienții.

Dacă totul este banal și, cu toate astea clienții bat la ușă, asta spune multe despre pretențiile oamenilor din acel oraș. Dacă, în schimb, am parte de o experiență unică, atenție pe detalii și produse inovative, pe care le găsesc doar acolo, atunci am impresia că și orașul acela îmi oferă același lucru.

Din păcate, piața de cofetării și ciocolaterii de la noi pare destul de clișeică. Sunt însă și locuri deosebite și mai multe locații care oferă produse fără însă a avea grijă de serviciile care vin la pachet cu dulciurile. 

De aceea m-am gândit să pun la un loc și pe un infografic 10 idei și strategii de marketing pentru cofetării, ciocolaterii sau alte magazine de dulciuri, idei pe care le-am văzut aplicate pe la alții (unele) sau care pur și simplu merită implementate.

10 idei și strategii de marketing pentru cofetării, ciocolaterii sau alte magazine de dulciuri. cu infografic la sfârșit:

1. Targetează impecabil.

Observă cum achiziționează clienții tăi și cui i se adresează exact produsele tale.

Vin cu copiii să cumpere? Este un loc destinat cuplurilor tinere? Cumpără mai mult familiile? Oricare ar fi cazul, ai grijă să le răspunzi nevoilor specifice: dacă observi că vin mulți copii la tine în cofetărie (împreună cu părinții), dă-le ceva de făcut în timp ce părinții lor cumpără. Fă ambalaje atrăgătoare pentru cei mici. Menține-le interesul ridicat.

Dacă, în schimb, te adresezi tinerilor, cuplurilor sau familiștilor, ai grijă ca întotdeauna aceștia să găsească repede și exact ceea ce își doresc. Puțini oameni vin hotărâți 100% la o cofetărie, iar dacă produsele tale sunt de calitate va fi mai mereu coadă. Dacă nu găsește răspuns la nevoia lui în următoarele 60 de secunde de când a intrat pe ușa cofetăriei, atunci nu se va așeza la coadă. Va încerca și la concurență.

Fă meniuri clare. Aranjamente expresive în vitrină. Oferă detalii. Clientul ar trebui să vadă ce conține prăjitura respectivă fără să te întrebe. În 2-3 luni de activitate deja vei ajunge să cunoști tipare de comportamente. Ce-și doresc oamenii care se întorc de la servici vs turiștii care au intrat pentru prima dată acolo; către ce-și îndreaptă privirea. Anticipează-le așteptările și nu-i lăsa ca nehotărârea lor să se transforme în frustrare.

2. Ia parte la evenimente. Împarte prăjituri.

Dar și aici fii atent la targetare: se adresează evenimentul la care iei parte aceluiași public țintă ca al tău? Numai dacă asta se întâmplă poți deveni partener al acelui eveniment și, cu puțină atenție, ai numai de câștigat.

Poate fi un eveniment de business dacă și clienții tăi sunt acolo. Sau un eveniment în aer liber adresat copiilor sau familiilor. Ideea este să le dai ocazia de a-ți savura produsele, să te faci cunoscut acolo, astfel încât ei să știe unde te găsesc și – cel mai important – să ai o strategie de follow-up: ai putea să împarți cupoane de reducere exclusiv pentru participanții la acel aveniment (varianta clasică) sau ai putea să faci schimb de cărți de vizită (varianta pasivă). Eu ți-aș sugera să îi inviți la un alt eveniment organizat de tine, la cofetăria ta, pentru lansarea unei noi game de produse.

3. Adaptează-te sezonului.

Cele mai multe dintre cofetării fac greșeala de a-și împărți anul între sărbătorile de iarnă și celelalte perioade. Iar apoi se plâng de fenomenul de sezonalitate, atunci când vânzările scad pe timp de vară sau în alte luni. Anul e plin de evenimente de care poți profita.

Fă-ți un calendar cu toate zilele din an în care să-ți propui să crești vânzările cu produse tematice. De ce e important să ai un calendar bine stabilit? Pe lângă faptul că trebuie să cunoști ce produse vei promova, trebuie să ai și timp de promovare; măcar 3-4 zile înainte.

Ziua Îndrăgostiților, Dragobete, 1 și 8 Martie, 1 Aprilie, 1 Mai, Începutul Verii, Cea mai lungă zi din an sunt doar câteva zile care mi-au venit în minte fără să mă uit pe calendar. Dacă nu ai nicio zi, atunci inventeaz-o: Weekendul Înghețatei Colorate – este un exemplu vesel pentru zile de caniculă. Promovează, fă oferte, invită trecătorii să intre la tine.

4. Crează o poveste pentru fiecare fel de prăjitură. 

Știu cofetării la care găsesc prăjituri deosebit de bune. La o lună după ce cumpăr de acolo, acea prăjitură nu mai e de găsit. Sau uneori nu mai știu cum se numește. Nici măcar ce conține, în afară de ingredientul de bază (e de ciocolată, are fructe de pădure etc). Să nu mai zic că, dacă o găsesc, se întâmplă deseori să aibă gust sau aspect diferit.

Chiar dacă sunt artizanale (sau tocmai pentru că sunt artizanale) prăjiturile nu au voie să fie anonime. Atunci când ai conceput rețetarul, precis te-ai gândit la ceva: la un film, la copiii tăi, la o amintire din adolescență. Orice produs are propria sa istorie, iar dacă această poveste rămâne la tine, efortul este în zadar. Așa cum vinurile se branduiesc cu povești, tot așa ar trebui să-ți popularizezi propriile povești. Astfel clienții te vor ține minte, vor știi ce să ceară data viitoare. Și vor asocia produsul cu povestea. Vor da mai departe informație – se numește sharing.

5. Fă-te cunoscut! Ai grijă ca toți cei care mănâncă din produsele tale să știe cine ești.

Nu doar clienții tăi gustă din produsele tale: de (cele mai) multe ori, prăjiturile sunt cumpărate spre a fi degustate cu prietenii, la diverse evenimente sau drept cadou (torturi). Precis ai auzit discuția:

“De unde le-ai luat?”

“Nu știu exact cum se numește…de la cofetăria aia de lângă….”

Asta înseamnă că tu – ca și cofetărie – nu exiști de fapt. Fă efortul de a-ți personaliza ambalajele cu numele, logo-ul, adresa, site-ul, o mică hartă. Fă ceva diferit. Atașează ambalajelor un mic material promoțional deosebit. Există QR code, încearcă. 

De exemplu, la un magazin de produse naturiste din București (miobio), vânzătoarele au avut grijă să-mi înmâneze înainte să ies pe ușă un sul de hârtie, atent legat cu o panglică delicată, în care aveam descris grafic (elegant) programul următoarelor zile (era înainte de sărbători). Dacă era un flyer îl aruncam în primul coș. Dar am păstrat hârtia (arăta foarte frumos), am apreciat atenția lor, am reținut numele și dau pe la ei de câte ori am ocazia.

Mi-a plăcut atenția la detaliu, asta înseamnă că produsele lor sunt supuse aceleași migale. 

6. Încurajează-ți clienții să dea tag și share la tine în cofetărie.

Nu te lăuda de unul singur cu propriile produse. Important e ca și clienții tăi să te laude. Scrie clar la intrare, pe ambalaje, pe vitrine că ai wi-fi gratuit la tine în cofetărie (dacă n-ai, atunci fă rost). Dacă targetul tău este unul tânăr, vor avea grijă să se tăguiască, să facă poze cu produsele.

Știu că nu dai voie nimănui să facă poze. Nu fii paranoic, dacă cineva te copiază înseamnă că ești bun. Iar dacă ești foarte bun niciodată nu va obține un produs la fel de bun ca al tău. Oamenii comunică prin imagini, iar tu le tai un canal de comunicare vital. 

7. Invită o vedetă la o prăjitură.

Nimeni nu refuză o prăjitură. Chiar dacă ești într-un oraș mic trebuie să ai o vedetă locală acolo. Cineva care are mulți prieteni pe facebook, care apare la TV, cu care orașul se identifică. Caută bine, extinde-ți relațiile și invită acea persoană la tine în cofetărie pentru a gusta cele mai bune prăjituri cu fructe de pădure din oraș. Ține cont că trebuie  să te lauzi cu asta!

8. Nu mai bine vinzi 4 prăjituri, în loc de una?

Gestionează bine comportamentul consumatorului. O simplă analiză a vânzărilor îți va spune câte produse pe cap de client se achiziționează. N-ar fi bine dacă ai mări această medie?

Observă cine cumpără mai puține prăjituri. Încurajează-i să cumpere mai multe prin discounturi pentru pachete de familie sau pentru party-uri.  Clienții vor observa că este mai convenabil să cumpere cu 25% mai mult, cheltuind cu 20% în plus.

Ai grijă totuși ca aceste oferte să nu fie asociate cu o calitate scăzută. Mizează pe prospețimea produselor tale și pe motivul pentru care oferi produse în plus: pentru ca clienții și cei apropiați loc să se bucure de dulciurile tale. Ideea nu este să scapi de prăjituri, ci să faci cât mai mulți oameni fericiți.

9. Prețuri mari, dar justificate.

Clienții cofetăriilor sunt pretențioși. Vor aprecia calitatea și originalitatea. Și, de cele mai multe ori, vor asocia aceste caracteristici cu un preț ridicat. Doar că atunci când vinzi produse premium, ai grijă să denote în totalitate lux.

Ia exemplu de la ciocolateriile belgiene care au un standard atât de ridicat al serviciilor, încât nu poți sta departe de ele. Ce înseamnă calitate: ambalaje de calitate, atenție impecabilă pentru client, focus pe detalii, amenajarea fără cusur a spațiilor, disponibilitate fără limite. Fă astfel încât ca, dacă cofetarii tăi ratează rețeta într-o zi, clienții nici să nu simtă acest lucru din cauza serviciilor pe care le oferi.

10. Ziua ușilor deschise. 

Arată-ți aprecierea față de clienții tăi și fă-le un tur gratuit prin laboratoarele cofetăriei tale. Mi-e teamă că majoritatea dintre cofetăriile din România, nu numai că nu au cu ce se mândri în spatele tejghelei, dar singurii care pot intra acolo sunt inspectorii DSP sau OPC. Asta e șansa ta de a te desprinde de acest clișeu. Organizează un concurs pe facebook și cheamă-ți clienții într-o mică excursie printre prăjituri.

[update]10.1. Adaptează-ți programul!

Gândește-te cine sunt clienții tăi, mai ales dacă vinzi produse de lux. Corporatiștii – adică acei clienți care sunt pretențioși dar cheltuie bani pe produse bune – își termină programul târziu. Pune măcar o zi din săptămână cu program prelungit (așa cum face Băcănia Veche) până la 11. Nu închide devreme duminica. Leonidas (care și-a deschis acum un an pe Michael Weis, în Brașov, o ciocolaterie) are duminica închis. Chiar dacă francizorul impune acest lucru, este de neînțeles cum poți vinde produse la care puțini au acces financiar (10 lei pe 3 bomboane) dar duminica, atunci când vin turiștii și se plimbă clienții, tu tragi obloanele.

infografic 10 Idei de Marketing pentru Cofetării, Ciocolaterii și alte magazine de dulciuri (full-size aici)

Infografic Cofetarii Dulciuri Ciocolata Dorin Alexandrescu

Tags , , , , , , , , , , , | Permalink | Comments (5)
Marketing Prezentări Power Point Prezentari profesioniste Power Point

Prezentări PowerPoint care mă inspiră

June 5, 2013 – 10:07 am
Share

Prezentări PowerPoint

Există mai multe tipuri de prezentări PowerPoint:

  • cele de prezentat în fața unei audiențe pe care încerci să o convingi sau să o impresionezi de ceva, cu slideuri cu puțin conținut, poze relevante și fonturi de dimensiuni mari
  • cele inspiraționale sau amuzante de pus pe net, în general inutile
  • cele care țin locul unui rigid document în word, în care slide-urile se transformă în pagini, fonturile sunt de dimensiuni mici (de fapt obișnuite), de utilizat doar în fața unui  laptop/PC sau a unei tablete (proiecte, oferte, rapoarte etc)

Rareori sau aproape deloc am folosit primele două categorii. Majoritatea documentelor pe care le elaborez fac parte din cea de-a treia categorie (în afara proiectelor pentru fonduri UE, care trebuie făcute în Word, de cele mai multe ori cu Arial Narrow 😛 ). Chiar dacă resurse precum SlideShare sau Issuu cuprind în marea lor majoritate prezentări inspiraționale sau pentru audiențe, asta nu înseamnă că nu pot găsi acolo inspirație.

Recunosc că nu am neapărat un stil unitar când vine vorba de prezentările Power Point pe care le fac.  Mă plictisesc repede de culori, linii, antet sau fonturi. Chiar dacă am un anumit stil din care nu pot să ies, caut mereu inspirație în alte părți. Și, cum prezentările de pe SlideShare cu adevărat excepționale sunt ori rare, ori foarte greu de identificat (motorul de căutare SlideShare este puțin relevant din punctul ăsta de vedere), am o listă cu prezentări puse la bookmarks. Unele sunt vechi, câștigătoare de competiții la un moment dat, altele sunt mai puțin cunoscute dar mi-au plăcut mie.

Chiar dacă nu pot adopta stilul lor în întregime, mă inspiră lucruri precum paleta de culori, elementele vizuale, tonul comunicării, ritmul prezentării, așezarea în pagină, fonturile (stil, mărime, tip).

De fiecare dată când rămân fără inspirație mă îndrept către aceste prezentări PowerPoint și rareori se întâmplă să nu găsesc ceea ce caut. Dealtfel, atunci când am scris ghidul acesta despre regulile, sugestiile, miturile și clișeele PowerPoint, la punctul 3 ți-am sugerat să te inspiri din alte prezentări. Este un pas important atunci când vrei să înveți, nu numai să “scapi” de grija unei prezentări mediocre.

Iată așadar câteva prezentări PowerPoint din care eu mă inspir și din care și tu poți învăța lucruri utile:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tags , , , , , | Permalink | Comment (0)

O strategie în social media pe care nimeni nu mi-a spus-o

April 17, 2013 – 9:53 am
Share

crowd

Am mai spus aici că nu mă pricep la social media. Tot ceea ce fac eu și toate recomandările mele către alții sunt lucruri de bun simț. Poate tocmai de aceea observ anumite idei – unele promovate de marile corporații – care mi se par nepotrivite.

Și tot din această cauză pot vedea câteva strategii simple pe care mai nimeni nu le pune în practică. Sau cel puțin nu intenționat.

Ce fac majoritatea companiilor pe Facebook? Aleargă disperate după reach, prieteni, fani, like-uri și share-uri. Este un calcul pragmatic, care ar aduce notorietate fără margini. Și, aparent, fără noimă. E ca și când ai împărți flayere în tot orașul Brașov. Sau în București. Sau în toată România.

Ai 22 de milioane de flayere și te rogi să ajungă la cei care trebuie. Adică cei care vor fi clienții tăi sau care te vor recomanda. De cele mai multe ori aceștia nu reprezintă  nici măcar 1% din toată populația. Și după ce flayerul va ajuge la ei, o să speri să le placă (like) și să se laude cu ele (share).

Dar ce-ar fi dacă ți-ai selecta “prietenii” și dacă ai împărți numai câteva zeci de mii de flayere, care să ajungă direct la cei care te interesează? În termeni de marketing asta se numește targetare.

În termeni de social media asta s-ar putea numi filtrarea prietenilor. În termeni de “viață de zi cu zi”, avem de-aface cu ceva de bun simț: înconjoară-te de oameni de calitate, de la care poți învăța ceva.  

Oameni care se luptă pentru ceea ce gândesc, oameni care prețuiesc ideile bune și împărtășirea lor. Experți în ceea ce fac. Prieteni care știu să critice dar și să asculte, pentru care argumentul chiar înseamnă ceva.

Niciun specialist de social media nu mi-a spus asta: să am o listă de fani/prieteni de calitate. De la care să învăț zilnic ceva și cu care să merite să împărtășesc ceva. Probabil este un principiu atât de simplu, încât pentru unii vine instinctual.

Dar care ar trebui să fie, ca în viață, prezent în abc-ul social media. Dacă există așa ceva.

poza de aici

 

 

 

Tags , , | Permalink | Comment (1)
Analize consultanţă Imobiliare Infografice Marketing Dorin Alexandrescu Marketing Strategii de marketing Dorin Alexandrescu

Marketing Imobiliar: tendințe actuale și idei pentru 2013 [partea a 2-a] INFOGRAFIC

February 13, 2013 – 9:00 am
Share

Marketing-imobiliar-infographic-Dorin-Alexandrescu

Vorbeam aici despre tendințele curente din imobiliare, cum se promovează agențiile și proiectele imobiliare și de ce nu au succes. Mai jos îți voi explica câteva strategii de marketing potrivite pentru 2013 pe care, dacă le vei pune în aplicare cu consecvență, ai toate șansele să ieși din anonimat și să îți crești afacerea ta din imobiliare.

1. În 2013 fii expert în imobiliare, nu doar un simplu agent. Dacă nu ești deja, atunci învață. Expert înseamnă să cunoști tot ce se întâmplă pe piață, să anticipezi evoluții, să înțelegi ce vor clienții și să îi ajuți prompt și în interesul lor. Oamenilor le place să cumpere de la experți, nu de la samsari. Dacă vei dovedi că ești expert, clienții tăi îți vor aduce alți clienți și vor reveni la tine de fiecare dată când au ocazia.

2. Misiunea ta pentru 2013: câștigă încrederea. Cum? Oferind garanții. Află care sunt motivele din cauza cărora potențialii clienți nu au încredere în tine. Înlătură toate elementele negative din activitatea ta. Fii sincer, chiar dacă asta înseamnă să nu-i spui clientului ceea ce ar vrea să audă. Garantează calitatea! Fii gata să oferi servicii gratis dacă tu ai încasat un comision, iar clienții tăi nu sunt mulțumiți.

3. Go social! Dacă în 2013 nu știi să folosești social media în avantajul tău, atunci nu are rost să mai încerci vreodată. Nu doar Facebook, G+ sau Twitter, dar și YouTube, Pinterest, LinkedIn sunt medii de promovare gratuite, excelente instrumente de marketing imobiliar, care te vor scoate din anonimat. Trebuie doar să fii dispus să înveți. Sau să plătești pe cineva care știe s-o facă. Așa cum alții te plătesc pe tine pentru ceea ce faci.

4. Poze. Poze profesioniste, poze impecabile. Fă un curs de foto pentru imobiliare și investește în aparatură. Pozele cu telefonul pentru o proprietate pe care vrei să încasezi un comision de 3000 de euro sunt motivul pentru care și peste 3 ani vei da vina pe criză pentru că nu vinzi. Daca nu ai talent sau timp, acceptă asta și angajează pe cineva. O să merite. Cel puțin trei sferturi dintre clienții tăi gândesc cu ochii.

5. Relaționează. Clienții tăi trebuie să fie prietenii tăi. Vrei exclusivitate? Prietenii au exclusivitate de obicei. De aceea trebuie să menții legătura cu clienții, să-i suni de ziua lor, să cunoști detalii despre familia lor, despre pasiunile lor.

6. Atenție la detalii. Un imobil care poate fi vândut, are cel puțin un punct forte: poate este orientat către sud sau are o terasă mare, finisări de top, vecini de treabă, loc de parcare, cămară plină. Identifică și scoate în evidență aceste avantaje. Oferta este imensă, trebuie să te diferențiezi cumva.

Numai că trebuie să știi când să renunți. Dacă nu găsești nici un punct forte, nu-ți pierde vremea cu acea proprietate. Chiar dacă este la un preț bun. În 2013, dacă clienții vor cumpăra de la tine doar pentru că ai un preț bun, aceștia vor încerca să te “sară’ de câte ori au ocazia. Un client care se uită doar la bani, nu va avea chef să îți plătească ție comision.

7. Networking. Afacerile bune nu se fac doar din birou. Nici măcar de la telefon. Fii la curent cu toate seminariile, evenimentele de business, trainingurile din orașul tău. Fii activ și urmărește toate știrile. Dezvoltă parteneriate strategice cu alte firme care se adresează aceleași piețe ca a ta. Împarte cărți de vizită și fă-te cunoscut.

8. Video. Angajează un semi-profesionist sau învață filmarea de bază, fără să-ți tremure mâna. Promovează complet proprietățile tale cele mai de preț. Folosește YouTube și vei fi mai ușor de găsit de clienți. Un film bun pentru o proprietate bună se va promova singur.

9. Investește în brand. Comunicarea de brand nu înseamnă doar bannere stradale și pixuri branduite. Brandul este elementul invizibil al marketingului tău care va face clienții să se gândească la tine înainte de a căuta pe google. Nu îți trebuie buget mare ca să inițiezi o comunicare de brand: trebuie doar să stabilești ce vrei să comunici și să setezi un set de reguli pe care să le urmezi; să-ți inscripționezi mașinile, să te afișezi pe proprietățile pe care le promovezi, să ai grijă ca toți angajații tăi să aibă materiale promoționale la ei, iar toți clienții care pleacă de la tine să rețină numele companiei.

10. Surprinde-ți clienții. O veche strategie de marketing spune să promiți mai puțin și să livrezi mai mult  (under promise, over deliver). În imobiliarele noastre e exact invers. Ți se promit foarte multe, se ascund viciile, se scot în evidență lucruri care nu există. În 2013 încearcă să scoți în evidență punctele forte și întotdeauna să ai un as în mânecă: suport în negociere, explicarea contractului, ajutor la finanțare, contacte utile.

11. Adwords. 100 de euro buget lunar pentru ofertele tale înseamnă jumătate din comisionul tău pentru închirierea unui apartament mediu. 450 de lei îți pot aduce 1285 de clickuri lunare (brand), la un cost mediu de 0,35 lei/click. La o rată de conversie de 1% poți avea 15 clienți lunar. De la care să incasezi 100 euro în medie. Fă tu socotelile.

Adwords nu mai e demult un moft. Multe afaceri se bazează pe sistemul pay per click. Interesează-te, investește în site, alocă un buget, dezvoltă campanii. Folosește profesioniști. În plus, Adwords poate fi singurul mod de comunicare cu românii plecați în străinătate.

12. Mărește conversiile. Dacă tu sau agenții tăi primesc câte 20 de telefoane pe lună, din care doar 2 devin potențiali clienți, atunci ai două posibile probleme: ori oferta ta este proastă, ori angajații tăi sunt simpli vânzători de butic. Explică-le ce înseamnă conversie, cere raportări, află cauzele pentru care ei nu performează. Investește în training, angajează oameni care știu să vorbească la telefon, să fie prezentabili și să se concentreze până după încheierea tranzacției.

13. Cerceteaza piața. Află unde este clientul tau. Nu presupune. Află cu exactitate! Du-te la el. Cunosc companii imobiliare care susțin prezentări în birourile corporațiilor. E evident de ce. Acolo este targetul lor. Nu îți irosi mesajul promoțional în locații în care nu știi exact dacă clienții tăi se află acolo. E ca și când ai vinde castraveți la un târg de mașini. E posibil ca 10% din toată populația de acolo să mănânce castraveți. Dar: 1. nu pentru asta se află acolo. și 2. De ce 10% când ar putea să fie 70%. 

Nu uita că clienții tăi sunt toți diferiți. Tratează-i diferit.

14.  Evenimente outdoor. Este greu să atragi clienții stând între 4 pereți. Majoritatea proiectelor imobiliare spun că se dresează oamenilor dinamici, activi, familiilor tinere, cu copii care merg cu bicicleta și cupluri tinere care stau la iarbă verde cu munții în spate. De ce să nu fie chiar așa? Organizează și sponsorizează evenimente cu bicicliști, copii, cultură în aer liber, mitinguri aviatice, sport. Orice pentru a arăta că și ești cine pretinzi că ești. 

15. Evaluare, targeturi, raportări, feedback, follow-up. Jargon de vânzări. Dar nu oricum. Fă o politică coerentă. Nu impune targeturi imposibile dacă raportările sunt inexacte. Nu cere raportări, dacă nu știi să faci evaluări. Feedback-ul de la clienți te va ajuta  să ajustezi targeturile, iar follow-up-ul să fidelizezi clienții.

16. Nu uita de comunități. Am amintit mai sus de comunitățile de români din străinătate. Mine de aur pentru imobiliare, pentru că vin cu bani cash, nu depind de finanțări, se grăbesc atunci când cumpără și au sezon regulat (în vacanțe). Cum ajungi la ei? Poti încerca Adwords cu targetarea campaniilor în locațiile în care știi că sunt comunități puternice de români. Și setarea anunțurilor exclusiv pe browserele în limba română, pentru minimizarea costurilor.

Dar poți încerca să te duci și la ei. Atunci când îți faci vacanța în Spania sau Italia, încearcă să afli ce evenimente au, unde se află ei și cum îi poți cunoaște cât mai ușor.

Goana după clienți nu este comodă. Este direct proporțională cu comisionul pe care îl meriți.

Ai mai jos un infografic rezumat al acestor articole. Marketing Imobiliar în Infografic.

Infografic Marketing Imobiliar Dorin Alexandrescu

Tags , , , , , , , , | Permalink | Comment (0)
Analize consultanţă Imobiliare Infografice Marketing Dorin Alexandrescu Marketing Strategii de marketing Dorin Alexandrescu

Marketing Imobiliar: tendințe actuale și idei pentru 2013 [partea 1] INFOGRAFIC

February 12, 2013 – 11:21 am
Share

Marketing-imobiliar-infographic-Dorin-Alexandrescu

Marketing imobiliar zero pentru agențiile imobiliare

Marketingul imobiliar pentru agențiile imobiliare de fapt nu există dincolo de anunțurile din ziare sau site-uri gen tocmai.ro (site-uri care sunt o adevărată mană cerească pentru agenții care încă mai speră ca clienții să fie tot atât de neinformați ca în anii ’90).  Tocmai de aceea majoritatea clienților (min 66%) – atât proprietari actuali cât și aspiranți – ocololesc cât se poate de mult agențiile.  Iar cei care nu au de ales, nu au niciun strop de încredere în agențiile care îi “reprezintă”.

Iată de ce piața își schimbă dinamica. Oferta este mare, agențiile imobiliare sunt încă prea multe, consumatorul – chiar dacă încă la cote de naivitate înalte – este mult mai informat decât agenții ar crede sau ar vrea să se întâmple. Peste 10 ani piața agențiilor imobiliare va avea un cu totul alt model de business. Sau vor dispărea. Orientarea către client și către servicii de calitate care să aducă valoare părților implicate și să justifice comisionul vor fi două elemente adoptate treptat de către agenții.

Asta nu înseamnă că speculanții vor fi eliminați cu totul de pe piață. Numai că este imposibil ca, pe termen lung, două treimi din piață să refuze să contracteze serviciile unei industrii supradimensionate, fară ca aceasta să se schimbe ori să se contracteze masiv.

Cei 4 P în Mixul de marketing pentru proiectele imobiliare: plictiseală, puturoșenie, pasivitate, paliditate.

La proiectele imobiliare problema se pune altfel; au bugete uneori imense dar abordarea de marketing este clasică și pasivă:  potențialul client este spectator și neimplicat. Este cel puțin ciudată ambiția cu care dezvoltatorii se încăpățânează să organizeze și să participe la târgurile imobiliare, dezolante prin lipsa de feedback concret și, uneori, chiar de participare a clienților. Să nu mai vorbim de implicarea acestora.

Prezentarea proiectelor imobiliare este și ea, de cele mai multe ori, banală. Ai văzut două broșuri, le-ai văzut pe toate. Niciuna nu se distinge. Am mai scris aici despre “vasta” paletă de culori folosită.

Dezvoltatorii trag de marje de profit de minim 60-70% dar nu investesc niciun ban în cunoașterea potențialilor clienți. Stând de vorbă cu câțiva reprezentanți ai unor proiecte imobiliare, am observat ce discreptanța uriașă este între targetul lor real și poziția pe care ei cred că o au pe piață. Cercetarea de piață este un concept exotic și inutil pentru dezvoltatori. Nu e de mirare că apartamentele vechi încă au succes. Și nu (numai) prețul este cauza.

Reclame la TV și radio locale, outdoor haotic, customer service zero și participarea la târguri imobiliare: acesta este cocktailul nociv al unei piețe imobiliare apatice.  Toate sub pretextul lipsei posibilităților de finanțare a clienților, invocată de 4 ani de agenții imobiliari, din scaunul lor confortabil.

E facil să dai vina pe alții. Ajungi să crezi că se poate chiar să ai dreptate.

Dar ce-ai putea face tu, ca agent imobiliar sau dezvoltator pentru a ieși din starea asta?

Întâi de toate, să accepți că minim 70% din vină îți aparține ție și planului tău de marketing de până acum. Apoi, îți recomand să incluzi în planul tău de marketing – și să le aplici cu consecvență – mai mult de 15 strategii de marketing și vânzări pentru imobiliare, pe care ți le voi descrie pe larg în articolul de mâine, dar pe care le poți vedea în infograficul atașat. 

Infografic-Marketing-Imobiliar

 

Tags , , , , , , , | Permalink | Comment (1)
consultanţă Marketing Vânzări

Prejudecățile în vânzări. Ce facem cu ele?

January 21, 2013 – 11:32 am
Share

De fapt prejudecățile din business în general sunt nocive. De data asta o sa mă opresc la capitolul vânzărilor, pentru că în ultima vreme am întâlnit prea mulți oameni de vânzări cu idei preconcepute. Atât de preconcepute încât refuză să mai abordeze un client sau o situație doar din pricina faptului că “Știe el că clientul nu va cumpăra…”.

Prejudecățile nu se regăsesc chiar la toți oamenii de vânzări. Întâmplător sau nu – mai degrabă nu – această caracteristică este insoțită și de altele: conformism, comoditate, experiență prea mare, lipsă de pro-activitate, lene. Prejudecățile sunt rezultatul acestora. Uneori pretextul.

Niciodată un om de vânzări nu va recunoaște:

“Nu vreau să insist pe un client pentru că mi-e lene”.

Îi este mult mai ușor să dea vina pe client, să invoce propria experiență, vremea de afară, produsul sau serviciul prost.

Oamenii de vânzări cu prejudecăți nu își asumă responsabilitatea. Atunci când clientul nu cumpără, în cel mai bun caz (sau cel mai rău) e vina destinului. N-a fost să fie.

Agenții de vânzări cu prejudecăți nu învață: nu citesc cărți noi, nu se autoevaluează, nu urmează traininguri sau seminarii, nu știu ce înseamnă coach sau TEDx. Ei în general le-au văzut pe toate.

De ce sunt nocive prejudecățile în vânzări? 

În primul rând pentru că te vor face să crezi despre clienți lucruri neadevărate, fără ca tu măcar să testezi. Cea mai periculoasă dintre aceste prejudecăți se referă la capacitatea financiară a clientului. Este tactica vânzătorilor de legume din piață: “N-are lumea bani domle” sau “N-ai văzut cum e îmbrăcat. N-are bani, nu-mi pierd vremea cu el”.

Mi-a fost dat să văd de câteva ori oameni discreți, îmbrăcați simplu, scoțând din portbagajul mașinii ieftine pe care o aveau “o sacoșă cu bani”. Și oameni care vin în costum dar sunt închiși la portofel. Ghici către care se îndreaptă atenția vânzătorului cu prejudecăți.

Dar ce facem cu prejudecățile?

Din păcate, agenții de vânzări cu idei preconcepute pot fi foarte greu scoși din zona de confort. Dar, pentru ca unii dintre ei au abilități deosebite de negociere, convingere sau relaționare cu clienții, uneori merită să încerci să le schimbi perspectiva. La urma urmei, dacă tu ca manager presupui că nu se pot schimba, asta înseamnă că și tu ai prejudecăți.

Iată câteva metode întâlnite prin multinaționale dar și firme mici, unele testate cu succes, prin care oamenii de vânzări cu prejudecăți pot fi extrași din zona de confort sau, cel puțin, pot fi util folosiți cu succes:

1. Definește în spațiu zona de confort. De cele mai multe ori aceasta se află în birou. Pe scaun în fața calculatorului. Un astfel de loc poate fi refugiul ideal pentru un om de vânzări cu prejudecăți. Acolo găsește pretextul perfect de a nu fi activ. Scoate-l din acel spațiu. Mai mult de 2 ore pe zi pentru documentare nu are de ce să stea la calculator. Trimite-l pe teren. Sau acasă: va fi cel puțin la fel de util și va consuma mai puține resurse.

2. Companiile mari folosesc o tactică mai puțin etică dar eficientă: modifică target-urile periodic, pe măsură ce acestea se îndeplinesc. Vânzătorul nu are timp să intre în rutină: ceea ce i se părea imposibil luna trecută, devine floare la ureche luna viitoare.

3. Mistery shopping. Făcută de profesioniști, această tactică are rolul de a-l ține în priză pe omul tău de vânzări. Plus că îți oferă cea mai obiectivă evaluare din câte pot fi.

4. Evaluarea perioadică (săptămânal, lunar, trimestrial), cu studii de caz, analiza cifrelor și a activității în general. Pot fi plictisitoare dar sunt obligatorii pentru a urmări progresul vânzătorilor, pentru a ține în priză oamenii de vânzări. Este o sursă importantă de stres pozitiv pentru angajați.

5. Accentul pe clientul dificil. Toți oamenii de vânzări dau la un moment dat peste clientul dificil, niciodată satisfăcut, care nu știe ce vrea, se plânge des și negociază la sânge. Rolul tău ca manager este să dovedești că acel client poate fi transformat. Analizează-l, include-l în studii de caz, concepeți strategii împreună. Insistă pe acel client: el va da măsura valorii oamenilor tăi de vânzări.

6. Bonusuri și penalizări. Oamenii de vânzări cu prejudecăți trebuie să înțeleagă că orice acțiune a lor are o consecință. Bună sau nefastă. Bonusurile pot fi și neașteptate, dar penalizările trebuie întotdeauna anunțate. Chiar dacă ai fi tentat să crezi că doar banii îi motivează pe angajați, aceasta nu e întotdeauna cea mai bună cale de impulsionare: un om de vânzări motivat exclusiv financiar nu își va motiva propriii clienți. Nu va relaționa cu ei, iar interesul lor de a-i satisface va fi minim. Află ce îi motivează pe angajații tăi, în afara de bani: pe unii libertatea programului, pe alții prestigiul în firmă sau societate, funcția sau sentimentul că sunt implicați real în activitatea companiei.

Cei mai buni oameni de vânzări pot fi și cei mai dificili angajați. Depinde de tine ca manager dacă alegi să-i faci să meargă la turație maximă sau dacă prejudecățile lor vor da ritmul vânzărilor companiei tale. 

sursa foto

Tags , , , , | Permalink | Comment (0)
Ganduri Marketing Politică

Marketing electoral mort într-o campanie moartă

December 10, 2012 – 12:42 pm
Share

Democratie

Alegerile din 2004 (președinte plus parlament) au oferit o lecție de manual pentru ceea ce înseamnă marketing electoral în Europa de Est. Intrigi, răsturnări de situație, confruntări directe, chiar și programe politice. Alianța DA lua caimacul în acel an și datorită unui set  de propuneri interesante. Printre care introducerea cotei unice de impozitare.

La 8 ani distanță avem parte de o campanie electorală anostă, din care nu am rămas nici măcar cu un studiu de caz. Marketingul candidaților s-a rezumat la outdoor și mouth to mouth. Atât. Restul a arătat ca un MLM, cu candidați care circulă din ușă în ușă. Dealtfel PPDD este partidul care funcționează pe acest principiu: un prieten convinge o rudă, care convinge alt prieten, care își obligă subalternii de la muncă să își convingă și ei alte rude și tot așa până s-au strâns peste 800.000 de alegători. Nu din convingere, nu pe programe, ci doar fiindcă au fost băgați în seamă.

Cu ce-am rămas totuși, din punctul de vedere al marketingului electoral, din această campanie:

  • îndrăzneala grafică a celor de la ARD. Deși o consider ineficientă pentru un public neevoluat din punct de vedere politic, cei de la ARD au propus ceva diferit, o reprezentare grafică îndrăzneață: culori care denotă profesionalism, expertiză, noutate, imagini enigmatice ale candidaților. Prea puțin, prea târziu.
  • constiparea candidaților care au refuzat de comun acord să participe la confruntări directe, mai ales televizate. Este clar o înțelegere menită să îi protejeze de eventualele atacuri la persoană sau de lipsurile profesionale. Este tactica candidaților șantajabili. Ca strateg, și eu aș fi recomandat la fel.
  • împingerea alegerilor până după 1 Decembrie, deși în mod normal ar fi trebuit să fie organizate cel târziu în ultima parte din Noiembrie. Ziua națională e un pretext bun de pomeni.
  • o campanie BTL agresivă, constantă, cu mesaje directe către publicul potrivit. Mersul din ușă în ușă a fost folosit de unele partide mai ales în mediul rural și orașele sărace. Cred eu, cu succes.
  • social media agresiv, dar sec. Multe conturi ale unor persoane fictive, statusuri fără argumentație, mult prea mulți postaci, politicieni care or să dispară de pe facebook imediat după campanie. Social media este încă un mister pentru strategii de campanii de la noi.
  • exit-poll-uri fanteziste, realizate după culoarea politică a companiilor de sondare și luând în calcul ultimele sondaje. Dar cu astea ne-am obișnuit, ne aducem aminte  din 2009 cum s-au bucurat unii degeaba.
  • tare aș fi curios să văd o analiză în genul acesteia de mai jos. Deși cu concluzii previzibile, astfel de analize ne fac să ne dăm seama mai bine despre segmentarea pieței politice.

Cum a fost ales Obama în SUA în funcție de educația fiecărui stat

 

 

Tags , , , | Permalink | Comment (0)
Business Design & stuff Ganduri Vânzări

Cărţi de vizită ciudate, creative, jenante. Toate de la mine din sertar

October 26, 2012 – 11:53 am
Share

Dorin Alexandrescu Brasov contact

Chiar dacă nu am o activitate intensă de networking (intens însemnând zilnic) mi-am însuşit reflexul de a preţui fiecare carte de vizită pe care o primesc. Şi de a-i da şi cărţii mele un share cu fiecare ocazie.

De aceea am pe birou un teanc de câteva sute de cărţi de vizită, dintre care, strict vizual vorbind, majoritatea lasă de dorit. Îmi place să mă uit prin ele şi să îmi amintesc de unde le am, cu ce ocazie le-am cules şi cum le-aş putea folosi.

Presupun că pentru un om de vânzări e ceva obişnuit şi ştiu vreo 2-3 care ar preţui mormanul meu de cărţi de vizită.

Cele mai ciudate cărţi de vizită pe care le am (ca profesie şi/sau domeniu, nimic peiorativ):

  • meşter popular sticlar: hârtie tăiată strâmb cu foarfeca, adresă de yahoo. Ţin minte că nu a avut nicio ezitare de a-mi înmâna cu mândrie contactele lui.
  • peşte şi produse din peşte: trebuie să vă împărtăşesc domeniul web: andimartranzact punct ro. Nu accesaţi pentru că nu merge. Pescăria o ştiu şi îmi place totuşi.
  • atelier de mozaic: trebuie să cauţi bine pe carte să vezi ce face. O bucăţică de mozaic ar fi fost mai potrivită pe post de carte de vizită.
  • o actriţă: good to know.
  • cineva de la SNSPA care are scrisă cu pixul pe spate adresa de yahoo.  Profesionştii sistmeului de învăţământ.
  • articole de pescuit: Design în Power Point. Sper. Altfel n-are nicio scuză.
  • bijuterii şi accesorii, cu un calendar pe spate. N-ar fi chiar rea ideea: cumperi inelul şi îţi notezi pe spate data nunţii ca să n-o uiţi. Nu cred însă că au gândit atât de departe.
  • un carton pe care scrie simplu, cu un pix negru, scris de tipar, tehnic: DL. GUGU; şi numărul de telefon. Excelent. Păcat că nu mai ştiu cine e.
  • aceeaşi chestie cu tăietura cu pixul, numai că de data asta taie telefonul şi scrie frumos cu pixul un altul. Una dintre cele mai mari companii producătoare de mobilă din România. Chief of Marketing Dep.
  • o firmă care se numeşte Prinţesa EC srl. Ai ghicit cu ce se ocupă? Exact. Contabilitate. 
  • Yoga şi meditaţie: “Fii femeia care ai fost menită să fii”. Nu cred că mi se adresează.

Câteva observaţii de stil:

  • cărţile de vizită ale avocaţilor sunt negre şi mate. Fără excepţie. 4 din 7 au şi o balanţă.
  • cea mai creativă carte de vizită pe care o am şi pe care am văzut-o e a lui catalin.petru. Un carton cretat mat pătrat 9×9, cu nişte urme de picioare, site, email şi o distanţă: 42km195m. Omul e maratonist.
  • doar 2 qr coduri. Unul din străinătate, altul inutilizabil. Plus al meu.
  • un breloc metalic sub formă de casă de la Regency. Îl ţin pe post de carte de vizită.
  • prea multe adrese de yahoo. Mult prea multe.
  • cărţile de vizită ale inginerilor au toate ceva în comun: îţi ia între 15-20 de secunde să afli ce face firma aia sau să renunţi în a mai căuta.
  • cărţile de vizită ale corporaţiilor au şi ele ceva în comun: calitatea.
  • dacă ai în mână o carte de vizită de calitate uită-te la oraşul de unde e firma. E o mare posibilitate să fie din Bucureşti. O zic cu regret, dar pe cele din Braşov le recunoşti mai uşor. 
  • prea multe fonturi ilizibile. Mult prea multe. Fonturi de mână, înghesuite, slab serif, condensed, lipsă contrast.

carte de vizita creativa
Câteva statistici:

  • băncile predomină. Şi imobiliarele. Nimic nu este întâmplător. Împreună au peste 30% dintre toate cărţile mele de vizită. Din păcate, dintre cei de la bănci, nu cred ca mai mult de 2,3 au şi cartea mea de vizită.
  • aproximativ jumătate dintre cei de pe cărţi nu îi mai cunosc. Poate nici nu i-am cunoscut personal. Nu că ar fi asta o scuză pentru a-i nu contacta. 
  • sub 5% dintre cărţile de vizită sunt memorabile. Doar 2-3 au un mesaj personalizat. Aproape nici un slogan creativ. Niciun typeface.
  • 70-75% sunt pe carton mat. Ceea ce e bine. Vreo 5% pe cartoane speciale: plastifiate, cretate şi altele.

 

 

 

Tags , , , | Permalink | Comment (0)