Chiar dacă nu am o activitate intensă de networking (intens însemnând zilnic) mi-am însuşit reflexul de a preţui fiecare carte de vizită pe care o primesc. Şi de a-i da şi cărţii mele un share cu fiecare ocazie.
De aceea am pe birou un teanc de câteva sute de cărţi de vizită, dintre care, strict vizual vorbind, majoritatea lasă de dorit. Îmi place să mă uit prin ele şi să îmi amintesc de unde le am, cu ce ocazie le-am cules şi cum le-aş putea folosi.
Presupun că pentru un om de vânzări e ceva obişnuit şi ştiu vreo 2-3 care ar preţui mormanul meu de cărţi de vizită.
Cele mai ciudate cărţi de vizită pe care le am (ca profesie şi/sau domeniu, nimic peiorativ):
- meşter popular sticlar: hârtie tăiată strâmb cu foarfeca, adresă de yahoo. Ţin minte că nu a avut nicio ezitare de a-mi înmâna cu mândrie contactele lui.
- peşte şi produse din peşte: trebuie să vă împărtăşesc domeniul web: andimartranzact punct ro. Nu accesaţi pentru că nu merge. Pescăria o ştiu şi îmi place totuşi.
- atelier de mozaic: trebuie să cauţi bine pe carte să vezi ce face. O bucăţică de mozaic ar fi fost mai potrivită pe post de carte de vizită.
- o actriţă: good to know.
- cineva de la SNSPA care are scrisă cu pixul pe spate adresa de yahoo. Profesionştii sistmeului de învăţământ.
- articole de pescuit: Design în Power Point. Sper. Altfel n-are nicio scuză.
- bijuterii şi accesorii, cu un calendar pe spate. N-ar fi chiar rea ideea: cumperi inelul şi îţi notezi pe spate data nunţii ca să n-o uiţi. Nu cred însă că au gândit atât de departe.
- un carton pe care scrie simplu, cu un pix negru, scris de tipar, tehnic: DL. GUGU; şi numărul de telefon. Excelent. Păcat că nu mai ştiu cine e.
- aceeaşi chestie cu tăietura cu pixul, numai că de data asta taie telefonul şi scrie frumos cu pixul un altul. Una dintre cele mai mari companii producătoare de mobilă din România. Chief of Marketing Dep.
- o firmă care se numeşte Prinţesa EC srl. Ai ghicit cu ce se ocupă? Exact. Contabilitate.
- Yoga şi meditaţie: “Fii femeia care ai fost menită să fii”. Nu cred că mi se adresează.
Câteva observaţii de stil:
- cărţile de vizită ale avocaţilor sunt negre şi mate. Fără excepţie. 4 din 7 au şi o balanţă.
- cea mai creativă carte de vizită pe care o am şi pe care am văzut-o e a lui catalin.petru. Un carton cretat mat pătrat 9×9, cu nişte urme de picioare, site, email şi o distanţă: 42km195m. Omul e maratonist.
- doar 2 qr coduri. Unul din străinătate, altul inutilizabil. Plus al meu.
- un breloc metalic sub formă de casă de la Regency. Îl ţin pe post de carte de vizită.
- prea multe adrese de yahoo. Mult prea multe.
- cărţile de vizită ale inginerilor au toate ceva în comun: îţi ia între 15-20 de secunde să afli ce face firma aia sau să renunţi în a mai căuta.
- cărţile de vizită ale corporaţiilor au şi ele ceva în comun: calitatea.
- dacă ai în mână o carte de vizită de calitate uită-te la oraşul de unde e firma. E o mare posibilitate să fie din Bucureşti. O zic cu regret, dar pe cele din Braşov le recunoşti mai uşor.
- prea multe fonturi ilizibile. Mult prea multe. Fonturi de mână, înghesuite, slab serif, condensed, lipsă contrast.
Câteva statistici:
- băncile predomină. Şi imobiliarele. Nimic nu este întâmplător. Împreună au peste 30% dintre toate cărţile mele de vizită. Din păcate, dintre cei de la bănci, nu cred ca mai mult de 2,3 au şi cartea mea de vizită.
- aproximativ jumătate dintre cei de pe cărţi nu îi mai cunosc. Poate nici nu i-am cunoscut personal. Nu că ar fi asta o scuză pentru a-i nu contacta.
- sub 5% dintre cărţile de vizită sunt memorabile. Doar 2-3 au un mesaj personalizat. Aproape nici un slogan creativ. Niciun typeface.
- 70-75% sunt pe carton mat. Ceea ce e bine. Vreo 5% pe cartoane speciale: plastifiate, cretate şi altele.
Acasă