Tag Archives: Dorin Alexandrescu

11 tendințe și strategii de marketing

storytelling-18642

poza de aici

Ideile de mai jos sunt mai ales valabile pentru acel sector atât de neglijat de către literatura de specialitate: companiile locale, brandurile mici, dar în creștere, antreprenorii cu bugete limitate dar dornici să se distingă.

Sunt idei rezultate din discuțiile pe 2014 cu antreprenori, dar și cu alți profesioniști: sociologi, designeri, experți social media. M-au ajutat, desigur, și câteva lecturi de vacanță (forbes.com, trendwatching.com, inc.com, russellsgroup.com, vilual.ly).

Un lucru este clar: tendințele în marketing cu adevărat aplicabile de către IMM-urile românești în 2015 au fost considerate inovații sau noutăți acum 2-3 ani. Este un fenomen normal: agențiile de marketing sunt acelea care își permit, pe bugete generoase, să își asume riscuri pentru clienții lor mari. Dacă aceste tactici reușesc, companiile mai mici, cu marketing dezvoltat intern, vor și ele să încerce ideea. Dar abia după câțiva ani.

În 2013 am fost asaltați de campania  “Ghiță – the Social Shepherd”. Campania premiată are ecouri, păstrând proporțiile, și în strategiile de marketing ale micilor proprietari de afaceri: vor și ei să inventeze personaje simpatice, vor să spună povești frumoase, să adune fani în jurul unei idei bestiale de social media. Că puțini reușesc – asta e o altă poveste. Dar tendința există.

Pe de altă parte, unele strategii  în trend la început de 2014 s-au dovedit între timp costisitoare și inutile. Marketingul de conținut, de exemplu, singura șansă a companiilor cu bugete limitate să se distingă în social media, a fost mai degrabă pretextul acestor companii de a investi în ad-uri contextuale, neavând nici răbdarea, nici viziunea de a a actualiza constant un blog sau o pagină de facebook cu conținut care merită citit. E drept că și noile politici Facebook i-au descurajat.

Mai jos sunt 11 strategii de marketing care vor fi urmate de afacerile mici și mijlocii în 2015. Pe unele le recomand, pe altele mai puțin. Vom trage linie peste fix un an pentru a vedea care au adus rezultate și care au adus doar cheltuieli.

1. Vremea profesioniștilor

Cu tot pesimismul oamenilor de afaceri români, vremurile tulburi 2009-2011 s-au încheiat. Cine a avut de falimentat, a făcut-o deja, iar cine a rezistat – o va face și de acum încolo. Mai este totuși o categorie de afaceri, destul de mare, a celor care s-au zbătut, au rezistat, dar sunt la limită de 2-3 ani; aceștia vor să schimbe ceva și – lucrul cel mai important – nu mai pot da vina pe criză, pentru că au văzut în jurul lor companii asemănătoare care au crescut, care au “profitat” de criză. Exemplul “vezi că se poate?!”.

Unii dintre acești patroni vor privi în ograda celor “de succes” de lângă ei și vor vedea cum aceștia, în ultimii 3 ani, au trecut printr-o serie de schimbări:

  • au un site care arată decent, se vede frumos și pe telefon -> “n-am mai făcut cu amicul de la etajul 2, am apelat și eu la niște oameni care se pricep”.
  • au o pagină de facebook care crește constant și este actualizată zilnic -> “se ocupă niște băieți, au o agenție și știu ei ce fac acolo”.
  • apar în primele rezultate pe google -> “aceeași băieți mi-au dat bonus și partea asta de optimizare site”.
  • și-au refăcut toate materialele de promovare -> “am angajat un designer, e profesionist, lucrează cu tipografiile, s-a ocupat el de tot”.
  • apar în reclame pe Facebook și Google -> “nu bag mai mult de 200 euro pe lună, dar îmi aduce clienți constant”.

Și exemplele pot continua (traineri de vânzări, consultanți HR, consultanți marketing ș.a.).

Cine se va prinde în 2015 că nu mai merge cu compromisuri penibile ca proprietar de afaceri și va angaja profesioniști cu experiență pentru lucruri elementare ce țin de imaginea companiei – își va găsi locul pe piață. Cine nu – se va zbate în mediocritate și va crește exact cât PIB-ul țării: 0,1-0,5%/an.

2. Conținut plătit

Ziceam mai sus cum quality content a fost (și ar mai trebui să fie) un trend. Cum micii antreprenori nu au sau nu își permit să aibă răbdare, mai ales că Facebook te și împiedică să ajungi ușor și gratis la clienții tăi, mulți dintre aceștia vor prefera să aloce bugete, mai ales în Facebook Ads și Adwords.

Prevăd o nouă problemă la orizont: vor fi companii multe care vor aduna o bază generoasă de fani, dar cu care riscă “să moară de foame”. Conversia fanilor va fi minimă atâta vreme cât micii antreprenori nu vor realiza că au nevoie de campanii integrate (quality content – ads – optimizare website – customer care – fidelizare – follow-up) și oricare dintre aceste elemente aplicate DOAR individual va fi o pierdere de buget și timp.

3. Testimoniale -> review-urile clienților 

Chiar și cele mai mici companii de la care cumperi acum găsesc un motiv de a-ți solicita un nume, o adresă de email și un număr de telefon. Uneori chiar și dacă nu cumperi. Iar dacă acum 3-4 ani, foarte multe dintre acestea adunau baze de date mari, iar apoi trimiteau spammuri ca principala “tactică” de marketing, acum se obervă o nouă tendință: companiile doresc să afle părerea ta post-achiziție.

Nu neapărat pentru a o analiza (nu am ajuns până acolo) ci mai ales pentru a se afișa cu ea. Mulți antreprenori au înțeles că dacă produsele lor nu au review-uri online, pierd startul. Chiar dacă sunt contradictorii, testimonialele sunt importante pe piețele dominate de preț, ca criteriu principal de achiziție. Acolo unde diferențele de preț sunt minime, clienții fac alegeri citind experiențele altora.

SONY DSC

poza de aici

4. Non-fictional storytelling

Storytelling a fost și este o tendință în marketingul modern. Campaniile de succes sunt asamblate în jurul unor povești ce par a fi reale, și uneori chiar sunt. Produsele spun povești, vorbesc prin experiențele altora.

Cumva legată  de ideea de mai sus, non-fictional storytelling se referă la capacitatea celor mai inspirați dintre proprietarii de afaceri de a profita la maxim de experiențele REALE ale clienților săi. În loc să pui 40 de review-uri scurte pe site, care să vină din partea unor anonimi, mai bine aduni 3 clienți și dezvolți experianța acestora în a utiliza produsul sau serviciul tău; îi provoci să vorbească despre ei, despre pasiunile lor, despre obiceiurile lor; îi lași să se identifice cu clienții tăi. Să devină ambasadorii brandului tău.

Desigur că nu este o tactică la îndemână pentru toți. Dar sunt afaceri mici (băcănii, restaurante, pensiuni, grădinițe, clinici private ș.a.) pentru care o astfel de strategie va face diferența.

5. Quality content: infografice și explainer video.

Tactica conținutului de calitate își va continua drumul anevoios și în 2015. Antreprenorul român are obsesia de a copia imediat lucruri pe care le înțelege doar parțial dar pe care dorește să le aplice total haotic. Asta s-a întâmplat și cu Facebook acum ceva ani, asta se întâmplă și cu infograficele și, mai nou, cu explainer video-urile.

Ambele instrumente au avantajul de a se viraliza repede. Dar dezavantajul că se viralizează doar cele foarte bine realizate. Oricum, recomand ca orice strategie bine gândită de social media sau quality content să includă infografice sau explainer video, cu 2 condiții:

  • să fie realizate de profesioniști
  • să fie parte componentă dintr-o strategie mai largă de comunicare online

6. Customer care. Testarea satisfacției.

Ușor-ușor companiile au înțeles cât de greu dar cât de important este să fidelizezi un client. Cine nu știe la ce se referă customer care în 2015, să învețe repede sau să se retragă.

Era clienților stresați cu emailuri, sms-uri și telefoane a eșuat lamentabil. Customer care înseamnă să-ți convingi clienul să revină la tine și să te recomande fără ca măcar să-i sugerezi acest lucru.

Customer care înseamnă să îi zâmbești clientului de fiecare dată, chiar dacă este un dobitoc și chiar dacă ziua ta a început prin a afla că soțul/soția te înșeală.  Customer care înseamnă să îi deschizi punga clientului și să îl ajuți să își bage cumpărăturile acolo. Să îi chemi un taxi. Să îl conduci până la ușă. Să îi înțelegi perfect nevoile completând o fișă cu întrebări simple atunci când îl întâlnești pentru prima dată (mai ales în afacerile B2B).

Da, știu că angajații tăi nu or să învețe lucrurile astea peste noapte. Și că sunt atât de prost plătiți încât oricum nu or să le urmeze. Dar chiar nu mă interesează asta. Dacă vrei ca afacerea ta să crească, lucrează cu oameni de bun simț sau ocupă-te chiar tu de asta.

Mai ales că din ce în ce mai multe companii mici și medii își contactează clienții pentru a observa cât de mulțumiți au fost în relația cu angajații lor. Și îi remunerează în funcție de asta.

7. Personal branding, mai ales în spațiul b2b. 

Abia acum, la 6-7 ani după ce social media a devenit un fenomen și la noi, observ o tendință în rândul celor care tind să devină profesioniști: atenția la propria imagine. Nu mai apar în poze jenante de la chefuri, nu-și mai dau cu părerea despre orice lucru la care nu se pricep, își îngrijesc poza de profil și cenzurează orice nu este “politically correct”.

Desigur că brandingul personal este mai mult decât atât: trebuie dublat de dezvoltare personală, networking de calitate, consultanță de imagine, identitate vizuală. Dar unii atreprenori sau oameni de vânzări au ieșit din confortul lor și au observat cum clienții asociază produsele lor cu imaginea personală a proprietarului/vânzătorului. Și dacă acestora le place ce văd – efortul de fidelizare este minim.

8. Branding pe piețele concurențiale.

Recesiunea economică din trecutul apropiat a adus o tendință în rândul micilor antreprenori: oriunde era măcar un zvon că ar exista potențial pe o anumită piață/nișă – acolo se deschideau în decurs de 2-3 luni zeci de afaceri. Covrigăriile, patiseriile sau fast-food-urile ieftine, gradinițele și after school-urile, băcăniile, mini-agențiile web sunt doar câteva exemple.

Puține sunt demne de reținut. Ele se identifică cel mult cu vânzătoarea sau locul geografic în care activează. Dacă vânzătoarea pleacă sau contractul de chirie expiră, clienții s-au pierdut într-o singură zi.

Cei mai inteligenți dintre antreprenorii anului 2015 vor investi într-un program de branding cu scopul de se distinge pe piață și de a încerca să treacă la următorul nivel: extinderea rețelei, francizarea, mărirea portofoliului de produse/servicii. Pe o piață unde mai activează alte 10 companii care oferă aceleași lucruri ca și tine, singura șansă de reușită pe termen lung este de a forma un brand care să inspire încredere. Iar asta se construiește cu profesioniști și răbdare.

9. Dezvoltarea de concepte, nu doar de idei de afaceri.

Întrebarea anului 2014 pe care am primit-o de la oameni dornici să deschidă afaceri a fost, de departe:

Merită să-mi deschid un restaurant/bar/cafenea? Ce fel de specific ar trebui să aibă?

Cu greu pot răspunde categoric la o astfel de întrebare. Chiar dacă ai fi tentat să crezi că, cel puțin pe anumite piețe (Brașov, pizzerii, shaormerii) piața este saturată, potențialul rămâne unul mare. Nu și dacă gândești la nivel mic.

Nu, nu vei câștiga nimic din asta în următorul an. Nu, nu vei putea deschide nimic decent și pe termen mediu (12 luni) cu <€50k. Da, vei avea succes dacă vei dezvolta un sistem care să fie duplicabil în 3-5 ani și în alte zone, pe alte piețe, de către alți antreprenori. Sub brandul tău!

Dacă gândești pe termen mediu, 2015 trebuie să fie anul în care ideile de afaceri se transformă în concepte vandabile, francizabile. Investește în branding, în sisteme informatice, în automatizarea proceselor (inclusiv de marketing), în produse-servicii originale (nu confunda inovația cu originalitatea), adună informații despre clienții tăi și ești pe drumul cel bun. Apoi convinge-i pe alții să investească capital, să-ți devină parteneri, să-ți dezvolte rețeaua.

Asta face un manager adevărat: dezvoltă sisteme duplicabile, coordonează activitatea, optimizează câștigul.

10. Re-designul site-urilor.

Dacă aș fi student programator în 2015 mi-aș freca palmele. Multe dintre companiile mici care au rezistat în acești ani, au incă site-uri dezvoltate și lăsate să zacă undeva prin 2007-2010. Între timp s-au prins și acești patroni că site-ul lor nu se vede cum trebuie pe iphone-ul lor, au văzut cum concurenții au site-uri simple dar mult mai draguțe, funcționale și actualizate frecvent.

Mai mult, unii concurenți au sisteme de management al clienților, agenților de vânzări, portofoliului de produse. 2015 este ultima șansă pentru micii antreprenori români de a (re)descoperi normalitatea în afaceri.

11. Mândria națională – “the ultimate trend in marketing & design”.

Dacă putem fi indulgenți cu Ghiță Ciobanul, atunci când analizăm nefericita campanie electorală a lui Victor Ponta ne dor ochii și urechile. Asistăm la un adevărat trend în marketing și sper că am trecut de apogeul său. Apelul direct sau indirect la lucrurile care ne fac unici ca români se regăsesc peste tot în industria alimentară, dar și vestimentație, IT sau telecom.

Tendința este extinsă de ceva vreme și în designul grafic. Motivele folclorice îți iau ochii la fiecare pas, nu doar de sărbători.

Aceste porniri nu mai sunt chiar de actulitate “in the big league”. Dar este de așteptat ca de-abia acum afacerile mici să preia și ele din moda motivelor tradiționale și a mesajelor hiper-naționaliste. Uneori, s-ar putea ca aceste mesaje să meargă. Dar nu uita că asta e doar “o modă”.

6d6bb13017323baa04acaf8f147ee7b8

 

poza de aici 

Tour de France – lecție de marketing sportiv

Mereu când îi aud pe “investitorii” de la noi că ei nu scot bani dintr-un sport care strânge, uneori inexplicabil, câteva milioane de telespectatori în fața TV-urilor și alte câteva mii pe lună pe stadioane, mă gândesc oare cum reușește un sport de nișă precum ciclismul să producă atâția bani, an de an.

Într-o competiție în care ai mare noroc dacă vei vedea un ciclist la mai puțin de 3 m de tine, pentru câteva secunde.

Da, Turul Franței este o competiție de tradiție, cu ceva istorie în spate. Dar tradiția nu e un sponsor.

De fapt, tactica celor din Le Tour este mult mai pragmatică. Au aranjat în jurul evenimentului sportiv un spectacol publicitar care aduce bani. Targetul este format din cei 12 milioane de spectatori care se află pe traseu pe tot parcursul turului. În fiecare etapă, caravana publicitară anticipează dorința spectatorilor de a sărbători. Căci pentru fiecare localitate prin care trece turul, este prilej de mândrie și de sărbătoare. Caravana nu face decât să “speculeze” această mândrie.

36 de branduri, 14,5 milioane de materiale promoționale date cadou. Sumele vehiculate a fi plătite de fiecare brand sunt între 200.000 și 500.000 de euro. Grosso modo – peste 12 milioane de euro venituri doar din caravană. În condițiile în care câștigătorul Turului Franței încasează 450.000 de euro la final (de la sponsorul Tricoului Galben), plus alte bonusuri mărunte (360 euro în fiecare zi în care poartă tricoul).

Am putea crede că asta e o formă oarecum primitivă de marketing. Un fel de bâlci. E adevărat că oamenii se strâng în marile etape ale turului (cățărările mitice) chiar ca la o serbare câmpenească. Vin cu câteva zile înainte, cu rulote și corturi. Într-un sondaj al oficialilor, 47% dintre spectatori sunt prezenți pe treseu în primul rând pentru caravana Turului Franței. 

Iar aceasta se întinde pe 13 km și, dacă stai pe loc, vor trece mașini prin fața ta timp de 36 de minute.

Și asta nu face parte din spectacolul mediatic; deci se pot face bani și fără televiziuni. Care nu aveau cum să lipsească din Le Tour: 85 sunt prezente, din care 60 transmit live competiția. În 190 de țări. 7 elicoptere transformă această transmisie într-un show turistic unic.

Pentru că Turul Franței este (și) un show turistic. 21 de milioane de lire sterline ar fi cheltuit autoritățile din UK ca primele 3 etape din tur să fie găzduite de ei. Din care vreo 10 milioane s-ar fi dus direct în conturile organizatorilor turului (ca o comparație, autoritățile din Irlanda de Nord au cheltuit oficial 4,2 milioane de lire pentru prima etapa din Il Giro).

Uneori chiar nu trebuie să reinventezi ceea ce alții fac de zeci de ani. Poate că nici caravana nu a avut mare succes prima oară, acum mai bine de 80 de ani, dar măcar au început de undeva. Au înțeles că sportul trebuie să producă bani și să fie o sărbătoare. Pentru companii, pentru spectatori și telespectatori.

poze de aici si aici

surse informații: letour.com, essex.gov.uk, sportsbusiness.ro, bbc.comtaxpayersalliance.com

 

 

 

 

Gânduri din ultima perioadă (fără internet)

4.3

Forțat de împrejurări în ultimele săptămâni, accesul meu la internet a fost drastic limitat și îndreptat aproape exclusiv către proiectele la care lucrez. E drept că nu am putut sta departe de social media și de blogurile pe care le citesc regulat. Ocazie cu care am observat că fluxul de informație și-a schimbat foarte mult dinamica în ultimii ani.

În două săptămâni fără internet poți presupune că lumea s-a schimbat total. Iar atunci când ai din nou internet și dai năvală prin browsere, observi după mai puțin de 10 minute că lucrurile cu adevărat importante nu s-au desfășurat. De unde trag concluzia că informațiile relevante măcar pe termen mediu (nemaivorbind de cele cu însemnătate istorică) se întâmplă atât de rar încât pare ridicolă implicarea noastră zilnică în lucruri cvasi-comune.

Cu alte cuvinte, putem foarte bine să trăim și fără rutina zilnică a informațiilor plate. De care nu ne vom aminti cu siguranță peste 3 luni și care ne costă timp și energii valoroase.

Social Media este mediul perfect de propagare a banalității: orice mizilic devine viral, orice dubios devine personalitate, iar simțurile noastre de depistare a relevantului se atrofiază. Lucrurile comune, neidentificabile în mod normal, devin vedete.

Mai rău este că detalii simple, precum un apus de soare, o cafea aburindă de dimineață sau plăcerea pură a condusului fără a trebui să share-uiești sentimentele tale pentru dobitocul care ți-a mai tăiat calea, sunt și ele uitate sau, mai degrabă, nebăgate în seamă la adevărata însemnătate. Ajungem să le apreciem prin pozele și gândurile like-uite de alții pe facebook.

Mă înscriu așadar și eu în cele descrise mai sus. Dependent de informație ordinară, de bârfă socială, m-am avântat în conturile mele de Facebook, de LinkedIn, de 500px, de Analytics, de email (la care oricum avusesem acces, dar limitat). Ca după 10 minute să descopăr plictiseala zilnică cu care ne complacem și care ne dă dependență.

Nici măcar televiziunea atât de mult hulită (pe nedrept de multe ori) n-a putut atinge nivelul absolut mărunt al fluxului de informație în care ne scăldăm prin intermediul social media.

Continui, cu toate astea, să iau parte la acest spectacol zilnic, în speranța că măcar 2 săptămâni din an, accesul meu la internet să fie limitat.

foto de aici

Recomandări din offline #11

4.3

1. La Roata Norocului, situat în prima curbă pe Drumul Poienii din Brașov, nu găsești chiar cea mai bună mâncare din oraș. Poate nici cea mai bună servire. Dar se apropie cel mai mult de grădinile de vară bucureștene. În plus ai muzică live în fiecare seară.

2. O plimbare “turistică” prin București trebuie să te impingă și către cimitirul Bellu. În afară de aleea artiștilor și cea a scriitorilor, sunt impresionante monumentele funerare ale unor avocați, arhitecți, doctori și alți oameni de bine.

3. Destinație de weekend atipică pentru Valea Prahovei:  drumul care leagă DN71 (Sinaia – Târgoviște) de platoul Padina din Bucegi. Chiar dacă nu este 100% practicabil pentru orice mașină (și este mai bine că se întâmplă așa), în prima sa parte drumul asfaltat oferă peisaje foarte frumoase și ceva adrenalină pe o șosea la înălțime fără parapeți. Cam o oră și jumătate din Brașov. Dacă ajungeți la Padina, lăsați mașina, luați un picnic la iarbă verde și vizitați peștera Ialomicioara.

4. Că tot veni vorba de Padina, urmează Padina Fest, între 31 Iulie și 4 August.  Muzică, sport, munte, cort, drumeții – este un festival cu o atmosferă aparte. Să nu vă uitați căciula, noaptea și dimineața este foarte frig.

 

Recomandări din offline #10

4.3

1. Un film care trebuie (re)văzut o dată pe an, pentru că la fiecare vizionare vei descoperi ceva nou și intrigant. Sau măcar pentru excepționala muzică (Simon and Garfunkel). Un film despre ambiție: The Graduate, cu Dustin Hoffman la 20 de ani.

2. Una dintre perioadele mele preferate din an, pe care o petrec cu prietenele mele dragi: cireșele și zmeura. Să-ți amorțească tălpile în copac și să nu simți când te ciupesc toți păianjenii pe o rază de un metru, este probabil senzația pe care o are ursul când dă de un fagure de miere.

3. Orez sălbatic, puțin fiert, puțin prăjit, puțin șofran, puțin piper, puțin ardei kapia călit, puțină roșie coaptă. Mulți de puțini, da’ bun. Și de vară.

4. O locație mai puțin cunoscută din jurul Bucureștiului dar și spectaculoasă și sălbatică. Îți recomand o plimbare pe jos de la intrarea în rezervația Comana până la capăt. Multă vegetație, multe insecte, verde infinit, o mini-deltă lângă București.

4.3

Recomandări din offline #9

Chiar dacă blogul a intrat în hibernare în ultimele 2 săptămâni asta nu înseamnă că nu mai am idei de articole. O gramadă de drafturi se roagă de mine zilnic să le finalizez, doar că momentan lucrez la un proiect frumos și complex, despre care abia aștept să povestesc.

Desigur că lipsa de timp nu este niciodată o scuză plauzibilă. Este ceea ce le spun multora dintre clienții și colaboratorii mei care se plâng că nu au timp să citească bloguri, darămite să le mai și scrie.

Între timp s-au strâns câteva lucruri pe care le recomand din offline, pentru că nu toate chestiunile frumoase se întâmplă online.

1. Am mai spus-o și cu altă ocazie: dacă în birourile din România ar merge un TV pe programul Mezzo, eficienta ar crește cu 10-20% (estimez doar, nu am făcut un studiu exact). Toată lumea ar fi mai calmă, comunicarea ar merge lesne, discuțiile ar fi mai constructive…deci o lume (de business) mai bună. Și mai melodioasă.

2. Nu-mi plac desenele animate, dar “The Pirates! Band of Misfits” m-a distrat. Umor inteligent și personaje ironizate, adică exact pe gustul meu.

3. Recomand oricărui trainer, coacher, pitcher în adverstising, om de vânzări sau oricui încearcă să convingă pe cineva să facă ceva, dar nu are alte argumente decât “cum îți zic eu este bine” – le recomand așadar o carte: “Parabolele lui Iisus”, de Andrei Pleșu.

În loc să spui, savant: “uite cum stau lucrurile!”, spui: “hai mai bine să-ți spun o poveste”.

4. Am de această dată o recomandare și cu link, pentru că ar fi păcat să păstrez doar pentru mine: ați auzit de tiparul cu zaț? dar de letterpress printing? Tipărirea în relief este o formă clasică și elegantă în același timp, la calitate de top, de a printa materiale. Dacă pui mâna pe un material letterpress, cu greu te vei întoarce la print digital. Formele în relief, emboss sau deboss, oricine prezintă o astfel de carte de vizită se face memorabil.

Am aflat cu entuziasm că există și în București un astfel de “studio”. Poate că mai sunt și altele dar eu doar de acesta știu. Se numește Ink Paper Art Cafe, au un site super, proaspăt, un intro pe măsură și le urez succes!

5. Recomand Nu recomand The Great Gasby, noua ecranizare. Victimă a marketingului, am văzut acest film 3D (inutil 3D) și, în afară de jocul convingător al lui DiCaprio, nu m-a impresionat cu nimic. E adevărat că am avut mereu în cap termenul de comparație din 1974 (cu Robert Redford), un film mai subtil și mai elegant decât cel contemporan. Dealtfel și criticii au avut păreri împărțite.

 

Recomandări din offline #6

DSC_3815b

1. Vă recomand să vă găsiți timp în această vacanță sau în orice alt weekend pentru un “village break” la Viscri. Trecând peste toate clișeele legate de satul transilvan și cum este văzut el peste hotare, o să găsiți acolo un lucru greu de admirat numai de la TV sau din poze: culori multe, autentice și vesele și apă rece servită direct din uluci.

2. Scurtmetrajul “Cheful” este cel mai simpatic astfel de film pe care l-am văzut în ultimul an. S-a întâmplat la ShortsUp, iar de atunci nu am mai dat de el. Dacă îl vedeți pe vreun afiș sau în vreo librărie – vă promit că o să vă distrați copios. Recomand cu subtitrare (o să vedeți de ce), deși e românesc.

3. Oriunde vedeți că o să cânte Maria Răducanu veți ști că vă așteaptă o experiență din care cu greu că reveniți. Se naște un soi de mahmureală care ține vreo 2 ore după un astfel de live. Căutați Cristina – Maria Răducanu pe youtube dar nu ratați live.

4. Tot la capitolul muzică – de data aceasta greu dacă nu chiar imposibil de revăzut live – vă îndemn să cautați, să găsiți, să cumpărați și să ascultați dvd-ul Tandrețuri pentru femei cu cei 4 corifei. Alexandru Andrieș, Mircea Baniciu, Mircea Vintilă și Nicu Alifantis cântă perfect prin 2004 (ca și azi) la circul Globus. Dar mai ales împreună. Pe dvd veți găsi și un bonus: in 2010, la lansare, rememorează ei momentele concertului. Simpatici.

Infografic | Piața micilor și a altor produse care merg cu micii

inforgrafic-dorin-alexandrescu-consumul-de-mici-2

Mi-e greu să cred că o să realizez vreodată un proiect pentru un investitor pe piața micilor. Totuși mi-a atras atenția o statistică: românii consumă în medie 40 de mici pe an, pe cap de locuitori. Iar asta m-a împins către alte rapoarte de piață pe care le-am folosit la un moment dat.

Și cum altfel să sărbătoresc 1 Mai decât cu un infografic tematic despre piața micilor și celelalte piețe asociate, direct sau mai puțin direct: bere, vin, pâine, muștar, scobitori, hârtie igienică, gumă de mestecat. De menționat că la consumul de bere, vin și pâine suntem în top 10-15 mondial, ceea ce nu se intâmplă foarte des. Nu știu dacă e bine sau rău, doar remarc.

Mulțumesc lui Claudiu Vasile pentru că mi-a atras atenția asupra unor erori de calcul. De la bere. 🙂

Câteva lucruri despre adolescenți…

4.1

Am participat în weekend ca observator la atelierul Think Ahead destinat adolescenților, de la Școala de Valori. Cu alte cuvinte coaching pentru adolescenți. Dezbateri, lucru în echipă, interactivitate, fără notițe multe, plus ceva distracție. Adică exact ceea ce lipsește sistemului de învățământ actual și ceea ce mi-aș fi dori și eu personal să am la vremea respectivă (15-16 ani).

Dar am descoperit cu surpriză că anumite lucruri pot fi învățate și mai târziu.

Chiar dacă n-am participat activ, am ieșit de acolo cu mai multe lucruri utile decât de la multe evenimente de business. Am învățat despre valori, obiective, argumentare, interacțiune.

Mi-am confirmat că segmentul  acesta (15-19 ani) este cel mai dificil de atins din punctul de vedere al marketingului, tocmai de aceea campaniile adresate lor sunt geniale și cu scopuri  clare pe termen lung (vezi corporații precum McDonald’s, Coca-Cola sau Pepsi).

Am învățat și ce înseamnă yolo. Și am observat cât de reticenți pot fi adolescenții la orice exercițiu fizic, oricât de simplu. Au alergie la ridicatul de pe scaun, chiar dacă într-un scop pozitiv.

Dar cel mai important, am încercat să mi-i imaginez peste 2-3 ani când vor da bacalaureatul și li se va pune din nou eticheta de generație ratată. Pe alocuri am văzut cum ei deja poartă această calificare. Poate tocmai de aceea își exprimă atât de greu opiniile, chiar atunci când sunt întrebați cu insistență. Par că se tem de consecințe. Sunt obișnuiți să li se zică ce sa facă/creadă, iar ce spun ei contează mai puțin.

Dar ei nu sunt proști! Nu sunt nici ratați. Sunt pur și simplu rezultatul lipsei de ambiție pe care au atât generația părinților lor (clasa de mijloc) cât și cei care îi “antrenează” zilnic (profesorii). Să pretinzi că poți obține aceeași campioni folosind metode de antrenament din anii ’80 este naivitate și prostie în același timp. Transmisă, desigur, mai departe.

Îți recomand oricând să ieși din închistarea cotidiană și să faci o cură de “superficialitate” printre adolescenți. Vei afla mai multe de la ei decât crezi că îi poți tu învăța.

Recomandări din offline #5

DSC_1148

zilele orașului Sfântul Gheorghe

După o săptămână în care mi-au lipsit articolele de pe blog și nu am produs decât drafturi, revin cu 5 recomandări fără linkuri din offline.

1. În Brașov sunt multe locuri frumoase pentru plimbări. Toate converg către centrul istoric. Dar sunt și alte drumuri – mai mult sau mai puțin ascunse – care își arată farmecul mai ales în lunile Aprilie și Mai. O astfel de stradă este Dobrogeanu Gherea, plimbată din Valea Cetății către centru. Sunt mulți pomi înfloriți acum în acea locație și dacă îți continui drumul prin pădure, pe coasta muntelui Tâmpa, e rost de vreo 250 de poze reușite.

2. La zilele orașului Sfântul Gheorghe, care are loc în acest weekend, două lucruri sunt impresionante:

  • cele câteva sute de meșteșugari veniți de peste tot, cel mai mare astfel de târg pe care eu l-am văzut
  • cazanele și ceaunele cu mâncare bună, de la gulaș la pește fript și varză cu ciolan cu mămăliguță

3. Filmul Revolta de pe Bounty (1962, versiunea cu Marlon Brando) este, dincolo de măreția artistică pe care o arată, o sinteză a două sisteme de conducere (management) puse față în față. Pe de o parte – mâna de fier care cere obediență oarbă și care declanșează revolta, pe de cealalată parte – anarhia unui sistem în care subalternii sunt întrebați dacă le convine sau nu ordinul. Ambele se dovedesc falimentare.

4. De fiecare dată când mă îndrept către gară îmi aduc aminte de nuvela “Proștii”, a lui Liviu Rebreanu. Este o povestioară scurtă despre doi țărani care nu au mai mers niciodată cu trenul și care poate fi oricând povestită ca un banc cu povețe.

5. Chiar dacă nu este o recomandare exclusiv din offline, are totuși relevanță: pe elefant.ro se dau cărți la reduceri. Eu am luat mai multe săptămâna trecută, printre care Parabolele lui Iisus (Andrei Pleșu), la jumătate de preț. Livrare excelentă.

6. Duminică, pe 28 Aprilie, are loc la Brașov, la sala Reduta un concert excelent de jazz al bandu-lui new-york-ez Elevation, care își promovează albumul. Nu știu dacă mai sunt bilete disponibile, dar măcar să știți ce-ați pierdut.