Tag Archives: consultanta brasov

Exemple de strategii geniale de marketing [partea a doua]

zQLMZ

Exemple de strategii geniale de marketing [partea a doua]

Spuneam în prima secțiune a acestui articol cum o strategie de marketing genială se diferențiază nu atât (nu numai) prin componentele sale clasice (produs, preț, plasament, promovare) cât prin acele detalii care, gândite inovativ, propulsează companiile în fața concurenței.

Sunt companii care știu să-și povestească produsul, care investesc mulți bani în sponsorizarea unor evenimente unice sau în a afla cum gândesc clienții lor în detaliu.

Cercetarea comportamentului consumatorului – Gillette

Nu sunt sigur că Gillette are cele mai ascuțite lame. Dar sunt sigur că se pliază cel mai bine pe nevoile consumatorului (și pe fețele sale). Au identificat o poziție unică pe piață (confortul clientului) și o exploatează de fiecare dată cu succes. Dar de unde știu ei ce vor de fapt clienții?

Zilnic, 150 de cercetători specializați în fizică, științe exacte sau inginerie “spionează” ritualul bărbieritului a peste 80 de oameni, angajați Gillette cei mai mulți dintre ei. Cu alte cuvinte, angajații sunt “obligați” să se radă în fiecare dimineață la locul de muncă, în fața unor oglinzi cu două fețe, dintre care una oferă toate datele relevante despre comportamentul consumatorului.

De câte mișcări are nevoie un bărbat să se bărbierească, câtă presiune exercită asupra feței, cum manevrează aparatul…toți acești indicatori dau tendințele următorului aparat Gillette. Acești cercetători se bazează și pe comportamentul inconstant al consumatorului: chiar și bărbații se plictisesc repede și vor întotdeauna ceva nou.

Storytelling și copywriting – J. Petterman

Poate ți se pare cunoscut numele acesta din Seinfeld: Elaine era angajată pe postul de copywriter pentru un ciudat producător de haine. J. Petterman nu doar că există în realitate dar este studiu de caz pentru cum poți să vinzi mai întâi povești, apoi produsul în sine.

David Vinjamuri descrie foarte bine în cartea sa procesul de promovare a unui articol J. Peterman. O jachetă nu te va apăra doar de ploaie și vânt, dar te va transporta undeva în timp, în New Orleans, atunci când “JFK was president and the audience wore skinny ties and thick black-framed glasses“.

Înainte de toate, aceste produse au ceva de spus. Iar aceste povești se promovează singure. Abia apoi își îndeplinesc funcția de bază.

OOH advertising – Dedeman

Cât de creativ poți să fii atunci când promovezi un lanț de magazine DIY? Dedeman (McCann Erickson mai exact) dovedesc că, mai ales atunci când atingi un buton important al rumorii – umorul – o campanie de promovare outdoor devine genială.

Chiar dacă este vorba de o campanie integrată (TV, social, outdoor), panourile Dedeman se disting pe o piață unde imaginația a murit demult (retail) și într-un mediu de promovare (outdoor) plictisitor și costisitor.

Păcat însă că mesajele companiei nu sunt dublate de o atitudine pe măsură în magazine. Nu mă aștept ca angajații Dedeman să facă stand-up comedy, dar disponibilitatea lor și dezordinea din magazine te face să te întrebi dacă ai ajuns unde spune reclama că trebuia.

Strategie pe termen lung – tot Mcdonald’s

Motivul pentru care m-am îndepărtat la un moment dat de cărțile de business clasice este că studiile de caz se învârteau, în majoritatea lor, în jurul Mcdonald’s. Or fi geniali la ei, dar la noi trebuie altceva! Totuși…

De ce insistă fastfood-ul american pe organizarea de petreceri pentru copii, jucării pentru copii, entertaining pentru copii? Strategii Mcdonald’s au știut dintotdeauna că vor fi aici pe termen lung. Prin urmare, obiectivul lor principal nu a fost de a atrage acum clienți, ci de a se întipări în mintea clienților de mâine. Copiii de azi vor asocia peste ani momentele frumoase din viața lor cu Mcdonald’s și își vor aduce la rândul lor copiii, în același loc.

La un moment dat, Mcdonald’s Franța a dus această strategie  la extrem: și-a sfătuit clienții să nu le consume produsele mai mult de o dată pe săptămână. Obiectivul lor a fost de a atrage clienți pe termen lung, prin onestitate. Mai bine să ai clienți constanți în următorii 3 ani, decât clienți disperați acum, dar scârbiți peste 2 luni.

Sponsorizare extremă – Red Bull

Atunci când nu este gândită și nu se calculează un ROI, o strategie de sponsorizare se transformă într-o campanie de donații, poate nobilă dar ineficientă. Red Bull sunt și de această dată geniali. Ei se asociază oricărui eveniment care are de-aface cu adrenalina: are echipă în Formula 1, sunt prezenți la concursurile de parapantă, parașutism, tot ce înseamnă înălțime, viteză, cădere liberă.

Să dacă se plictisesc, inventează ei: cursa trăzniților, căderi din spațiul cosmic și alte ciudățenii de care nici nu am aflat.

Ce-ar fi fost ca Red Bull să fie sponsor la fotbal? Extrem de plictisitor.

Marketing la locul vânzării – Ikea

Du-te la raionul de mobilă de la Dedeman. Sau intră în Mobexpert. Va trebui să faci un real exercițiu de imaginație ca să vezi acea canapea la tine în living.

Provocarea Ikea nu este de a își vinde produsele. Ci de a aduce oameni la magazin. Odată ajunși la magazin, vizitatorii se transformă în clienți. Cum vin oamenii la Ikea? Atrași de o chiftea, hot-dog, tigaie, pernă…

Ikea nu a vândut niciodată mobilă. Ikea vinde soluții: de amenajare, de depozitare, de design. Îți povestește cine a desenat acel produs (un designer suedez, blondă și cu ochelari, în costum, într-o poză alb-negru și cu o semnătura dedesubt), îți explică cum a fost testat produsul și la câte milioane de închideri-deschideri rezistă, îți arată cum să-ți amenajezi cutia de chibrituri.

Păcat că personalul Ikea (România) este execrabil…

Strategie de extindere – Dedeman

Atunci când vor scrie și specialiștii români în strategie cărți cu studii de caz, Dedeman trebuie să fie în top. Corporațiile fac legea în România, dar Dedeman a știut întotdeauna cum să se descurce. În timp ce Bricostore iese de pe piață, vânzările Praktiker scad, prin Baumax bate vântul, Dedeman se tranformă într-o companie imobiliară. Cumpără terenuri la prețuri de criză, inaugurează magazine pe suprafețe mari, se promovează agresiv dar inteligent și estimează creștere pe 2013, pe o piață care aproape s-a înjumătățit față de 2008.

Strategia de extindere a Dedeman? Pragmatic în boom-ul pieței, extindere agresivă pe timp de criză.  

Email marketing și content marketing – emag.ro și hubspot.com

Pentru că tot am amintit de marile corporații de prea multe ori, mă gândesc să închei cu o companie românească de succes. În ultimii 2 ani, companiile din România s-au smintit în goana după baze de date cu potențiali clienți. Cele mai multe dintre aceste companii (sper că) au dat faliment. Ce poți face cu o listă de emailuri dacă nu te duce capul să fii creativ în acel email?

Înainte de a ajunge pe TV, emag.ro și-a bazat strategia inițială de promovare în principal pe email marketing. Newslettere cu un design excepțional, subject lines atrăgătoare, oferte și beneficii. Pare atât de simplu, dar este de fapt într-atât de complicat încât nu-mi vine nicio altă companie în minte care să fi mizat atât de bine pe o strategie on-line. Și primesc zilnic +30 de emailuri.

Poate doar cei de la hubspot.com, specialiști nu doar în newslettere dar și în conținut de calitate. Te copleșesc cu resurse oferite gratuit, planuri și template-uri, fel de fel de instrumente utile pentru promovarea ta on-line. Strategia lor este să îți atragă atenția ca fiind experți în ceea ce fac, iar tu – ca potențial client – să le acorzi toată încrederea.

 

Toate aceste companii au reușit să facă din produsele lor – de multe ori banale – adevărate succese pe piață. Au observat că abordările clasice sunt ineficiente și s-au gândit să inoveze detaliile. Uneori nici măcar nu au avut nevoie de bugete mari. Doar de curaj, nebunie și de mult fler. 

 

poze de aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici și aici

 

 

Nu cred într-un aeroport la Brașov!

Ca fiecare om care locuiește aici, am multe cunoștințe care tânjesc după un aeroport la Brașov. Acestea se văd cu trolerul lor cochet plecând pe centura Brașovului și ajungând în maxim 15 minute la aeroport. 10 lei, cu tot cu ciubuc, pentru taximetrist. Apoi se suie în cursa pentru Veneția – dacă e vacanță – sau Spania – dacă e muncă – și ajung în maxim 3 ore în orice colț al Europei.

Este perfect de înțeles să avem dorințe și nevoi imediate. Unii le-ar numi chiar pretenții față de orașul care se pretinde unul dintre polii de dezvoltare ai României.

Dar ce-ar fi să disecăm puțin problema rentabilității aeroportului? Pentru că – dincolo de nevoile noastre – aeroportul este o afacere. Și, ca orice afacere, trebuie să fie rentabilă. Să aibă un potențial sustenabil și surse de finanțare care să nu se numească donații.

Ce potențial ar putea să aibă aeroportul din Brașov?

Turiștii. Să luăm spre exemplu lunile  Februarie-Martie: adică atunci când mai nimeni nu pleacă în vacanțe (cu excepția schiorilor sătui de Poiană) sau Octombrie-Noiembrie, când cu mici excepții, Brașovul doarme sub ploaie. Câți din cei 230.000 de locuitori (500.000 în județ) să asigure constanța unei afaceri care trebuie să aibă venituri? Câți turiști străini ar veni în aceste luni? Sau îl închidem temporar?

Poate oamenii de afaceri. Da, numai că oamenii de afaceri din București își fac următorul calcul: merg din București (oraș) către Otopeni cu mașina în 40-50 minute. Să spunem că îmbarcarea durează o oră. Obținem aproape 2 ore pentru un drum de 160 de km. La care mai adăugăm zborul efectiv. Nu mai bine investește omul nostru de afaceri în Pitești (o oră pe autostradă), Ploiești (25 de minute  pe autostradă) sau Cluj (2 ore și 40 de minute cu avionul, cu tot cu drumuri)? O afacere bună nu se ține numai cu aer de munte.

Dar poate investitorii străini ar putea susține un astfel de aeroport. La urma urmei, Brașovul este ținta multor investiții nemțești care și-au făcut și o școală profesională aici. De ce n-ar susține un aeroport? Măcar prin lobby.

Sunt sigur că l-ar susține. Ba chiar ar merge și cu avionul. Dar sunt puține șanse să-și ducă și marfa pe avioane. Sau să-și justifice investițiile în funcție de aeroport.

Să vă spun de ce:

În Februarie-Martie am efectuat un studiu de piață, ca subcontractor, pentru compania de consultanță Excedea care, la rândul său, ar fi vrut să-i răspundă la câteva întrebări esențiale unui producător de componente auto din Europa, dornic să investească într-o țară din Europa de Est. Concret, potențialii investitori ar fi vrut să afle cât de atractivă este România în ansamblu, dar și diferitele zone de dezvoltare din cadrul acesteia. Au întrebat de forța de muncă (pregătire+costuri), de relația cu autoritățile, de legislație, de politică, de fiscalitate, de evoluția economiei, de motivele pentru care au ales investitorii străini România, de timpul parcurs de la principalele orașe până la graniță. Nimic de aeroport. Eu le-am zis și de aeroporturi, au zis că nu îi interesează.

Am efectuat peste 10 interviuri cu companii de componente auto care au investit în România, întrebându-i de ce au făcut-o și ce-i nemulțumește. Iarăși nimic de aeroport. În schimb supărați de infrastructura drumurilor. De lipsa autostrăzilor. Se pare că nimeni nu căra nimic cu avionul. Ba mai mult, unii ar fi preferat Constanța pentru că are port.

Transportul de mărfuri pe avion este costisitor. Chiar dacă timpul este mult redus, în cazul unor industrii nu se justifică. Si dacă ne gândim că principala industrie exportatoare a României este cea auto, inclusiv în Brașov, atunci putem estima potențialul scăzut al unui aeroport, cel puțin pentru partea comercială.

Orașul Sibiu are aeroport. Îmi povestea un prieten anul trecut cum, aterizând din Austria, a găsit un loc pustiu cu 4-5 curse zilnice. De ce ar fi la Brașov ceva diferit?

Într-un oraș în care oamenii au strâmbat din nas pentru un patinoar de 1800 de locuri (!) la 230.000 de locuitori, investim prea multe energii în a ne dori ceva ce nu ar fi extrem de util acum. Dacă 75% din această energie (lobby, petiții, grupuri de inițiativă) s-ar îndrepta către o autostradă București-Brașov, ar fi mult mai justificat.

În proiectele pe care lucrez, îmi structurez prioritățile în 2 categorii: must have și nice to have. Un aeroport la Brașov ar face parte din a doua categorie. Sigur că ar fi bine să-l avem, dar câte probleme concrete ar rezolva acesta?

Mai ales că acele cunoștințe de care vorbeam în primul paragraf nu sunt nici oameni de afaceri, nici investitori străini și nici nu își fac 10 concedii în străinătate pe an.

 

Poziționarea pe piață pentru afacerile mici

Asist involuntar la următoarea destăinuire a proprietarului magazinului din stația de autobuz:

“Lumea zice că ne merge bine când vede coada până la intrare. Dar oamenii cumpără un covrig, o pâine, un bilet de autobuz, un pachet de țigări. Și nu poți trăi din asta.”

Magazinul respectiv este unul clasic, specific anilor ’90-2000: vinde și pâine, și bilete de autobuz, și covrigi, și cafea expresso, și lactate, și mezeluri, și torturi la comandă. Conversația avea loc cu un distribuitor de marfă.

Poziționarea pe piață este privită ca un moft și de către companiile mari. Cele mici au impresia că poziționarea se referă la așezarea lor geografică.

În fapt, poziționare fac toate companiile, indiferent de mărimea lor. Până și PF-urile se poziționează cumva, involuntar. Poziționarea pe piață în marketing se referă la segmentul țintă de clienți căruia o afacere se adresează, în funcție de anumite criterii: preț, concurență, prestigiu, calitate ș.a.. Poziționarea dictează comportamentul afacerii tale: unde și cum te promovezi, cum să oferi produsele/serviciile și așa mai departe.

Dacă vinzi covrigi, țigări bilete de autobuz într-o zonă de tranzit cu vad comercial, iar tu te aștepți să faci profit din mezeluri răsuflate  la supra-preț, înseamnă că te-ai poziționat greșit. Dacă te adresezi tuturor, de fapt nu te adresezi nimănui.

Mai jos am expus 3 exemple de poziționare pe piață din 3 proiecte diferite la care am lucrat. În două dintre aceste cazuri, clientul nici măcar nu știa că acolo se află sau trebuie să se afle afacerea lui. Concluziile au venit în urma unor cercetări de piață.

Așadar, strategiile de marketing corecte pornesc de la o poziționare de piață corectă. Dacă nu știi unde ești și unde vrei să ajungi, îți va fi imposibil să știi ce mijloc de transport să folosești. Dacă ai de mers un singur kilometru, n-are rost să iei trenul, așa cum nu poți trece oceanul decât cu avionul sau vaporul.

Pentru discreție anumite date au fost excluse din graficele de mai jos (numele companiilor în special)

 

Crează emoţie şi scapă de frică

da-marketing-brasov-dorin-alexandrescu

Consumul, această prinţesă capricioasă a economiei, pare-se că şi-a lăsat piţiponcelile deoparte în vara ce s-a încheiat. S-au făcut mai multe plinuri, pentru mai multe drumuri înspre mall, hypermarketuri şi litoral, de unde s-au cumpărat mai multe mâncăruri, ţoale şi beri. În comparaţie cu aceleaşi luni din anii trecuţi.

Asta poate arăta 2 lucruri: consumatorul român ori a prins curaj,  ori s-a obişnuit cu frica. Oricum ar fi, dă drumul la bani.

Dintre toate ameninţările tacite ce pot distruge o economie, frica este una dintre cele mai perverse. Frica de a consuma, cu gândul la ziua de mâine. Frica de a investi, cu gândul la taxele de mâine. Frica de a ieşi din casă, cu gândul că distracţie găseşti şi indoor. Pe gratis. Frica de a angaja, cu gândul că un om poate să muncească cât doi pe timp de criză.

Acesta este cercul vicios al fricii.

De aceea nu cred în barter. Lipsa circulaţiei banilor este semn de bolnăviciune economică. De aceea oraşele mici stau în loc, nu numai din cauza lipsei de bani; ci şi cauza lâncezelii cu care se dă drumul la bani.

De aceea strategiile de marketing care nu trezesc emoţie îşi duc afacerile la groapă: atunci când principalul argument de vânzare este logica (“cumpără de la mine pentru că ai nevoie”) trebuie să te aştepţi ca la un moment dat clienţii tăi să te taie de pe listă atunci când o duc mai greu.

Dar dacă mesajul tău de comunicare spune: “Ştiu că nu ai nevoie de produsul meu. Dar nu-i aşa că îl meriţi?”?

Emoţia deschide buzunarele în perioade de frică economică.  Te face să te duci la mare deşi ştii că benzina e scumpă, iar drumul execrabil. Te face să stai la terasă şi să bei o cafea cu 200% adaos comercial.

Te face să spui “WOW!” nu “hmmm”.

da-marketing.ro. De ce?

Consultanţa la noi sună deopotrivă vag şi misterios. Poate fi vorba de ceva profesionist şi scorţos dar şi dubios. Când spui consultanţă în management de fapt nu spui nimic. E ca şi când ai spune inginerie.

Când spui consultanţă în business deja devii interesant. Consultanţa financiară te cataloghează ca fiind un contabil alintat, iar cea juridică – un avocat.

Consultanţa în marketing nu există. De aceea când le spun oamenilor cu ce mă ocup, ridică sprâncenele, uneori admirativ, alteori încurcaţi. Şi mă întreabă:

ok, marketing. Dar ce faci tu de fapt?

www.da-marketing.ro are rolul de a arăta concret obiectul activităţii mele. Ca om de marketing am învăţat să gândesc strategic, să planific, să elaborez texte care să vândă, să conduc campanii adwords, să coordonez sau să fac eu, personal, proiecte de design si blogging, să efectuez cercetări de marketing, să analizez piaţa imobiliară, să ajut investitori străini (de fapt, cu asta am şi început). Toate, desigur, folosindu-mă şi de Power Point. Desigur că nu le fac eu pe toate. Dar le înţeleg şi ştiu ce să cer colaboratorilor mei.

DA.marketing. ro este într-o fază iniţială. Urmează a fi completat portofoliul de servicii şi, mai ales, cel cu studii de caz.