Un post pentru care strâng materiale de câteva luni. Logourile pur românești sunt greu de găsit. Uneori nu pentru că nu ar fi logouri bine făcute, ci pentru că nu se fac cunoscute. Și dacă tocmai identitatea vizuală nu le fac cunoscute atunci nu se poate spune cu adevărat că sunt niște loguri eficiente.
O altă caracteristică a logourilor românești este și lipsa de consistență. Am văzut logouri românești creative dar care sunt neîngrijite, apar într-un fel pe site, căutând pe google le găsești în variante multiple, iar ambalajele conțin alte “desene”. Acestea nu pot fi considerate logouri, ci mai degrabă reprezentări grafice în diverse ipostaze. Un logo fără un manual de întrebuințare, e ca un computer fără sistem de operare.
Criteriile prin care am ales aceste logouri românești sunt 99% subiective și vizează caracteristici precum creativitate, eleganță, simplitate, asocierea cu produsul/brandul/compania, piața țintă, expunere, notorietate, părerea personală, atenția la detalii, gradul de îngrijire. De asemenea, am încercat să variez cât mai mult domeniile.
Nu este întâmplător că multe dintre aceste logouri sunt rezultatul unor campanii de branding/rebranding ale unor companii bune de profil din România (Brand Tailors, Brandient, Brand Fusion și altele). Asta înseamnă că brandingul accidental este o poveste frumoasă dar rară. Planificarea și strategia unor profesioniști este necesară dacă vrei să te poziționezi altfel decât o firmă de apartament. Era și culmea să fiu de altă părere 🙂 .
Iată așadar 16 logouri românești frumoase și creative (lista va fi supusă update-urilor; calitatea unora dintre logouri lasă de dorit, sunt mai greu de găsit decât pare):
[cu discreta contribuție a lui Bloghiță]
1. Petru (simigerie, adică vinde covrigi)
Chiar dacă seamănă izbitor de mult cu patiseriile Paul merită apreciat modul în care s-au distins pe o piață aparent anostă, dar foarte dinamică.
2. Aqua Carpatica (apă minerală)
3. Federația Română de Rugby
4. Let’s Do It Romania (campanie socială)
5. Be Where! (revistă)
6. Okian (librărie)
7. Jolidon (textile)
Jolidon este un logo adresat piețelor externe. De aceea universalitatea este un factor important în branduirea companiei.
8. Napolact (industria alimentară, lactate)
Branduirea Napolact este un factor cheie pentru succesul companiei. Ambalajele produselor se disting relativ facil pe un raft – cel al lactatelor – în care înghesuiala este maximă, iar creativitatea – lipsă. Altceva decât albastru, alb și puțin roșu nu veți găsi la lactate.
9. Radio ZU
10. Tudor Personal Tailor (textile, costume la comandă)
11. Agricola Bacău (industria alimentară)
logo corporate
Logo comercial
Logourile Agricola Bacău sunt rezultatul unei campanii de rebranding realizată de Brand Tailors pentru unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața alimentară. Dacă sunteți curioși cum arată, la propriu, o campanie de rebranding internă și externă, aruncați o privire aici.
12. Melliris (industria alimentară, miere)
13. Phill (restaurant)
14. Roddia (marketing)
15. Crama Basilescu (vinuri)
16. Bucatăria Fermecată (magazin on-line, accesorii și ustensile)
7 Comments
Fain postul. Sunt curios cat ti-ar lua sa aduni material pentru un post despre sigle internationale facute de români..
Cristi, ma gandesc ca mi-ar lua vreo saptamana sa strang designerii romani care deseneaza in strainatate. Apoi totul devine mai simplu. O sa incerc.
Ai incercat barnd-uri romanesti a lu’ Cristian Caramida?
nu
Bine.. ai putea 🙂
Ma bucur sa vad ca apar companii romanesti care pun accent pe branding si pe logo. Favoritele mele sunt , si . Sper sa mai vedem exemple frumoase in viitor.
Salve,
Inspirate logo-uri, într-adevăr. Melliris, Bucătăria fermecată și Phill sunt favoritele mele.
Federația Română de Rugby are nevoie de un designer mai inspirat la alegerea fonturilor, inclusiv la aranjarea acestora.
Roddia – din nou, cred că era nevoie de alt font. Văd discrepanțe între rotunjimile cercurilor din logotip și logomark. De altfel, dacă mergi pe noul lor site, și-au schimbat sigla cu una mult mai potrivită – unitară și recognoscibilă.
Și ca să închei cu cârcotelile, cred că paharul de la Crama Bazilescu putea fi mai creativ. Dar merge foarte bine și așa. Câți designeri, atâtea idei.